ianuarie 24, 2010
Teodor Baconschi: Lucrarea lui Gh. Cojocaru este un argument în plus că nu putem vorbi despre o naţiune şi o limbă moldovenească
Ministerul Afacerilor Externe al României a găzduit lansarea volumului Cominternul şi originile „moldovenismului” scrisă de doctorul în istorie Gheorghe Cojocaru, care a fost numit recent preşedintele Comisiei pentru studierea şi analiza regimului comunist totalitar din Republica Moldova.
La eveniment au participat oficiali români, istorici de la Chişinău şi Bucureşti, diplomaţi profesori şi studenţi din RM aflaţi la studii în capitala românilor.
Teodor Baconschi, care s-a aflat la eveniment în calitate de gazdă, a ţinut să precizeze poziţia oficială a României privind non-existenţa unei naţiuni sau limbi moldoveneşti, iar cartea vine să aducă argumente în plus legat de acest subiect. De asemenea, ministrul a menţionat că în acest moment RM trebuie să ţină cont de faptul că la vest are un partener de încredere care o susţine pe calea integrării europene, expertiza României fiind esenţială în acest sens. Un exemplu simplu, dar foarte relevant în acest sens îl reprezintă faptul că întregul set de norme şi reglementări care sunt cuprinse în Aquis-ul comunitar se găseşte deja tradus în limba română.
Un alt înalt oficial al MAE, Bogdan Aurescu, cel care a reprezentat România în cazul disputei cu Ucraina privind Insula Şerpilor, a reiterat poziţia pe care şi-a asumat-o statul român în raport cu RM, respectiv de a o susţine în procesul de apropiere de UE, aceasta reprezentând cea mai sigură cale pentru populaţia de pe ambele maluri ale Prutului să beneficieze de aceeleaşi avantaje. Referitor la lucrarea lui Gh. Cojocaru a menţionat că aceasta arată foarte clar cum a reuşit să fie impusă o idelogie deloc sofisticată, ci mai degrabă brutală. În acest context, a amintit de cuvintele lui Stalin care aprecia că „limba moldovenească este atât de primitivă şi are un vocabular atât de redus, încât nu se poate formula nici cel mai elementar discurs politic în ea”.
La rândul lor, profesorii Mihai Retegan şi Ion Şişcanu au făcut scurte incursiuni în trecutul sovietic al românilor de la est de Prut, legându-l de prezent. Astfel, prof. Retegan s-a exprimat în sensul existenţei unei legături strânse dintre subiectul lucrării şi diplomaţie, or anume falsele ideologii şi biserica pravoslavă rusă au constituit două dintre cele mai importante instrumente ale Kominternului. Basarabia nu este singura care a avut de suferit de pe urma acestui tip de politici, rusii inventând şi pentru locuitorii din zona Karelia o limbă şi o naţiune distincte. Prof. Şişcanu, pe de altă parte, a atras atenţia asupra actualităţii cercetărilor pe tema atacurilor pseudo-ştiinţifice asupra identităţii noastre, menţionând că partidul nou-format „Moldova Unită” a avut deja câteva declaraţii iniţiale care îl poziţionează inevitabil în zona moldovenismului anti-românesc, el pronunânţându-se pentru consolidarea statalităţii şi educării tinerilor în spirit patriotic moldovenesc. Ambii profesori au fost de acord că lucrarea lui Gh. Cojocaru este de departe cea mai completă şi bine documentată de acest gen.
Directorul Editurii Civitas, la care a apărut lucrarea, Gheorghe Bostan, s-a declarat onorat de a avea printre apariţii o lucrare care analizează atât de coerent şi pune accentele atât de potrivit referitor la un subiect de asemenea importanţă cum este istoria naţională. El a menţionat, de asemenea, că editura pe care o conduce a depus eforturi considerabile pentru a edita cărţi de istorie a românilor încă de la începutul anilor 90, lucru care în timp s-a dovedit a fi extrem de benefic.
Către finalul evenimentului, autorul lucrării a mulţumit gazdelor pentru ocazia de a fi lansat cartea într-o sală care-i poartă numele marelui diplomat român de talie mondială, Grigore Gafencu. De asemenea, acesta a ţinut să menţioneze că noua guvernare de la Chişinău manifestă o deschidere fără precedent faţă de chestiunile de ordin istoric, precum şi faţă de relaţia cu România. Un fapt ironic a fost menţionat de istoric, respectiv că în perioada cercetărilor efectuate, arhivele de la Chişinău s-au manifestat excesiv de reticent faţă de intenţiile sale de a studia materiale de care avea nevoie, în timp ce arhivele de la Bucureşti, Moscova şi Kiev nu au opus rezistenţă. Datorită acestor documente, au ieşit la iveală numeroase fapte despre care nu s-au cunoscut prea multe până acum, cum ar fi existenţa unor membri de frunte ai Kominternului care au fost împotriva multor dintre deciziile majorităţii şi care au avut de suferit sever de pe urma acestor luări de poziţii. Istoricul a ţinut să le mulţumească celor care au făcut posibil acest eveniment, dintre care i-a menţionat pe ministrul Baconschi, secretarul de stat Aurescu, diplomatul Alexandru Ghişe, directorul editurii Gh. Bostan şi pe profesorii Mihai Retegan şi Ion Şişcanu, amintind că la Chişinău activează numeroşi alţi istorici care merită tot sprijinul în demersul lor.
Tudor COJOCARU, LSB Bucuresti, pentru SPREVEST.ro
ianuarie 22, 2010
Burse pentru studentii romani moldoveni/basarabeni care studiaza in Romania
Am postat anuntul in speranta ca voi avea vizitatori ai blogului eligibili pentru acest program. Aveti mai jos informatiile necesare pentru a obtine o bursa de studiu din partea Fundatiei Dinu Patriciu. Succes si noroc!
Incepand cu anul universitar 2010-2011, Fundatia Dinu Patriciu ofera si cetatenilor moldoveni care studiaza in Romania posibilitatea de a intra in programul de burse Inventeaza-ti Viitorul!
Conditii de eligibilitate
I.Bursele Inventeaza-ti Viitorul! pentru cetatenii moldoveni sunt oferite acelor tineri din Republica Moldova, care nu au cetatenie dubla moldo-romana si care la data inscrierii in concursul de acordare a burselor se afla intr-una din situatiile de mai jos:
a) sunt deja inscrisi la studii, la zi, intr-o universitate de stat sau privata din Romania intr-un program de licenta acreditat sau autorizat sa functioneze provizoriu si nu sunt in an terminal
b) sunt elevi in anul terminal (fie in R. Moldova fie in Romania) sau studenti si doresc sa isi continue studiile la o universitate din Romania
Pentru ca in ambele cazuri, bursa este acordata in baza intentiei candidatilor de a urma studii universitare de licenta in Romania, dovedirea calitatii de student la inceputul anului universitar 2010-2011 este obligatorie.
II.Solicitantii burselor Inventeaza-ti Viitorul trebuie sa fi realizat in ultimii doi ani de studiu incheiati o medie cel putin egala cu 9.
III.Solicitantii burselor Inventeaza-ti Viitorul trebuie sa provina din familii cu venituri modeste. Venitul net, lunar, pe membru de familie trebuie sa fie inferior pragului de 1500 de lei moldovenesti.
Tinerii din Republica Moldova care au cetatenie dubla, moldo-romana, NU SUNT ELIGIBILI pentru aceste burse. Cei aflati in aceasta situatie sunt rugati sa se inscrie pentru una dintre cele 500 de burse puse la dispozitia studentilor romani.
Acordarea burselor
Acordarea burselor Inventeaza-ti Viitorul se face prin concurs, fiind selectati 100 de beneficiari din totalul candidatilor eligibili inscrisi. Principalul criteriu de departajare este media ultimilor doi ani de studiu incheiati.
Inscrierea pentru concurs are loc in doua etape: completarea unei fise de inscriere on-line, respectiv imprimarea si expedierea acesteia alaturi de restul documentelor din componenta dosarului de candidatura.
Calendarul inscrierilor pentru concurs
20 ianuarie 2010 – 15 martie 2010 pentru bursele acordate in anul universitar 2010-2011
Toti candidatii vor completa fisa de inscriere on-line (http://candidatimd.fundatiadinupatriciu.ro/) in perioada indicata si vor expedia Fundatiei Dinu Patriciu in termen de 15 zile de la completare (dar nu mai tarziu de 15 martie – data postei) urmatoarele documente ce alcatuiesc dosarul de candidatura:
a)Fisa de inscriere, completata on-line si semnata
b)Copie a buletinului de identitate (inclusiv fisa de insotire)
c)Copie a pasaportului
d)Foaie matricola (sau adeverinta) din care sa reiasa mediile obtinute in ultimii doi ani de studiu incheiati
e)Documente care sa ateste calitatea de elev sau student a candidatului precum si clasa/anul de studiu al acestuia.
f)Eseu in care candidatii trebuie sa detalieze planurile si sperantele lor pentru viitor precum si modul in care aceasta bursa ii poate ajuta sa si le duca la ideplinire. Eseul va trebui redactat de mana, in limba romana si va avea dimensiunea cuprinsa intre minim o pagina A4 si maxim doua pagini A4.
g)Copie dupa buletinele de identitate ale tuturor membrilor familiei (inclusiv fisele de insotire). In cazul in care exista membri ai familiei care nu au buletin de identitate va fi anexata copia certificatului de nastere. Daca exista copii care nu sunt trecuti pe fisele de insotire ale parintilor, este necesara trimiterea unui certificat de componenta a familiei din partea primariei.
h)Documente care sa probeze venitul tuturor membrilor familiei pentru ultimele 3 luni care preced depunerea dosarului de candidatura.
-adeverinta de salariu (in cazul celor care realizeaza venituri din salarii)
-adeverinta de indeminizatie de somaj eliberata de ANOFM pentru ultimele trei luni care preced depunerea dosarului (in cazul somerilor)
-Copie a Carnetului de Pensionar si un certificat de la Casa Nationala a Asigurarilor Sociale referitor la valoarea pensiei primite pe ultimele trei luni ce preced depunerea dosarului. (in cazul pensionarilor)
-adeverinta fiscala care sa ateste veniturile din agricultura (in cazul celor care realizeaza venituri din agricultura)
-adeverinta fiscala care sa ateste veniturile din activitati independente (in cazul celor care realizeaza venituri din activitati independente)
-declaratie pe onoare (in cazul celor care nu realizeaza niciun venit sau al celor care nu pot proba veniturile prin una din modalitatile descrise mai sus)
i)Dupa caz, la dosar pot sa fie anexate si urmatoarele documente:
-copie dupa diplomele obtinute la olimpiade sau alte concursurii scolare (in cazul in care ati mentionat acest lucru in fisa de inscriere)
-copie dupa sentinta de divort sau copie dupa certificatul de deces (pentru a dovedi componenta familiei)
-documente care sa ateste calitatea de reprezentat legal a persoanei care raspunde pentru minor in cazul in care aceasta nu este unul dintre parinti (tutori, curatori, asistenti maternali)
-adeverinta de la centrul de plasament pentru candidatii institutionalizati.
Toate documentele trebuie sa fie redactate in limba romana. In cazul in care acestea nu pot fi eliberate in limba romana, va rugam sa includeti in dosar traduceri legalizate ale documentelor si copii dupa original.
Selectia
Cele 100 de burse disponibile vor fi acordate in ordinea mediilor, numai acelor candidati care indeplinesc conditiile legate de cetatenie si venit.
In cazul in care media nu se va dovedi a fi un criteriu suficient pentru realizarea selectiei, candidatii aflati la egalitate vor fi departajati in urma evaluarii eseului.
Evaluarea dosarelor va avea loc intre 15 martie si 15 iulie 2010, urmand ca lista castigatorilor sa fie publicata la data de 18 iulie 2010 (in cazul candidatilor elevi in anul terminal al liceului, bursa urmeaza sa fie confirmata la data de 1 octombrie in baza rezultatului repartizarii la universitati in Romania).
Bursa va putea fi prelungita cu un an de zile in cazul in care beneficiarul indeplineste anumite conditii (excelenta academica- media mai mare de 9 in anul in care a primit bursa, promoveaza toate examenele si continua sa fie inscris la universitatea/facultatea/programul respectiv).
Pentru informatii suplimentare, va rugam sa apelati 0800 080 400 sau sa trimiteti un e-mail la adresa inventeaza-ti.viitorul@fundatiadinupatriciu.ro
ianuarie 17, 2010
Fii ANTI-TANC!
Pentru a contribui la reuşita noastră comună este nevoie să te înscrii în grupul ANTI-TANC de pe reţeaua socială Facebook. Aderenţa la un grup de pe Facebook este mult mai credibilă decât semnarea unei petiţii online, or dincolo de numele şi e-mailul pe care îl lasă semnatarii, membrii grupului îşi afişează poza, precum şi multe alte date personale.
Conştiinţa naţională şi demnitatea românilor moldoveni din stânga Prutului nu a fost niciodată înăbuşită, la fel cum niciodată nu au încetat să existe iniţiative ale acestora de a se lepăda de toate cele care au atentat la aceasta.
Încă începând cu 1812, când ruşii au transformat Basarabia română într-o gubernie rusească, băştinaşii şi-au manifestat voinţa prin cele mai diferite modalităţi, în dependenţă de gravitatea, iar uneori chiar şi de tragismul situaţiei în care se aflau. Fie prin refuzul de a vorbi pe propriul pământ o altă limbă decât cea româna, fie prin refuzul de a lua parte la dezmăţul colectiv instituit de comuniştii de la est şi lichelele locale, prin crearea de grupuri de oameni liberi care se împotriveau regimului dictatorial şi care trăiau ca nişte fugari, refuzând să beneficieze de aripa ocrotitoare şi roşie de sânge a „civilizaţiei” sovietice, aceştia au spus întotdeauna ceea ce aveau de spus. Astăzi s-au schimbat metodele, chiar dacă unui privitor neimplicat nevoia întreprinderii unor acţiuni anti-dictatoriale, la începutul anului 2010, la marginea unii Uniuni Europene din 27 de state prospere, i s-ar putea părea desuete, în general. Dictatura şi-a schimbat şi ea formele de manifestare, respectiv şi-a mai sofisticat instrumentele, a mai pus monopol pe nişte pârghii instituţionale, financiare, media, iar când este nevoie de a reprima o anumită acţiune potrivnică propriilor interese, apasă un buton şi iniţiativa aflată încă în faşă se pulverizează fără a lăsa în urmă decât amintirea „unei alte încercări”. Am resimţit cu toţii efectele butonului, fie că ne aflam în stânga sau în dreapta Prutului, fie pe propria piele sau indirect, ştiind ce li se întâmplă celor de lângă noi.
R. Moldova dă acum semne de revenire la normal. Preşedintele a instituit o comisie de condamnare a comunismului, ministrul culturii a dat ordin ca în cinematografe să se dubleze/subtitreze filmele în limba de stat, respectiv în româneşte, iar acum avem toate şansele să scăpăm şi de „zestrea monumentală” a regimului dezumanizant sovietic. Consider inacceptabil ca o serie de tancuri sovietice de luptă, cu ţeava îndreptată către Uniunea Europeană să se înalţe falnice pe postamente într-o ţară condusă de o Alianţă a Integrării Europene.
Sunt încrezător că iniţiativa* celor doi colegi ai mei, Dan Nicu şi Petru Sîrghi (membri ai Ligii Studenţilor Basarabeni din Bucureşti), va da roade în scurt timp, iar autorităţile responsabile se vor sesiza pentru a iniţia procedurile de rigoare privind demontarea simbolurilor ruşinoase ale regimului criminal şi de tristă amintire de la est.
Aşadar, fii ANTI-TANC pentru un viitor european şi demn!
*Până în momentul postării acestui articol, grupul de pe Facebook acumulase 337 de membri, iar despre necesitatea înlăturării pocitaniilor metalice au scris Mihai Creţu, Alexandru Şelaru, Andrei Urecheanu, Lucian Tănase, Ion Uruşciuc, Curaj.
Tudor COJOCARU
ianuarie 14, 2010
Expoziţia foto Românii din vecinătatea imediată III – Transnistria
Institutul Fraţii Golescu pentru relaţia cu românii de pretutindeni organizează luni, 18 ianuarie, de la ora 18.00, la Clubul Ţăranului Român din Bucureşti, vernisajul expoziţiei Românii din vecinătatea imediată – Transnistria. Expoziţia face parte dintr-o serie mai lungă dedicată românilor din jurul graniţelor, care şi-a consemnat primele două faze cu fotografii din Maramureşul de dincolo de Tisa şi cu Basarabia.
Pozele din cadrul expoziţiei sunt realizate de Vasile Şoimaru, autorul albumului fotografic “Românii din jurul României”. Invitatul special al vernisajului este Eugen Popescu, directorul agenţiei de presă Romanian Global News şi un fervent apărător al românităţii din jurul graniţelor actuale ale României.
DE LA NISTRU LA BUG : TRANSNISTRIA
Transnistria inseamna mai mult decit teritoriul secesionist, autoproclamat in 1990 sub numele de Republica Moldoveneasca Nistreana; este de fapt, laboratorul unde imperii succedante, albe, rosii si federate au lucrat neostoit la “identitatea si limba moldoveneasca”. Sanda Galopentia a sintetizat apriat miezul “proiectului transnistrean” : moldovenii sunt slavi. Romani sunt doar cei din Valahia si vorbesc o limba “salonica”, deformata de imprumuturi din lb. franceza. Romanii vor “inrobirea “ moldovenilor, atit cei din Moldova si cei din Basarabia, cit si pe cei din “republica”…Moldovenii, la rindul lor au misiunea de a-i “dezrobi” pe toti moldovenii de sub dominatia romanilor imperialisti ( Editura Enciclopedica,2006,p.LXX )
Pina spre sec. 15 pusta de dincolo de Nistru se impartea intre Podolia litvana, apoi poloneza si tatarii Olatului Oceacovului ( Ucraina Hanului, spre deosebire de Ucraina cazacilor zaporojeni intinsa dincolo de Bug, pina la Nipru si Don ). Atunci, drumul comercial catre Caffa genovezilor (Feodosia) trecea prin Olatul tataresc, drum care pina spre 1600 se numi “szlak valahicus”, adica sleahul romanesc. La 1455, sub Petru Aron, cetatea Lerici era moldoveneasca. Prin 1703 tirgusoarele Rascov si Camionca facea parte din zestrea Ruxandrei, fata lui Vasile Voda. Romanii moldoveni patrunsesera in toata Transnistria si chiar dincolo, spre est, in Transbugia. In 1679 domnul Moldovei devine hatmanul Ucrainei, caci, zice cronica anonima a Tarii Moldovei : “vezirul dadu Ucraina cea mica Ducai Voda”. Voda isi ia in serios hatmania si-si stabileste curti (resedinte) la Tiganauca pe Nistru si Pecera pe Buh. Lucrurile se schima in 1792 cind Rusia obtine Ucraina Hanului, iar Nistrul devine hotarul dintre Moldova si Rusia. Dupa ocuparea in 1812 a Basarabiei, Soroca mai tine o vreme Rascovul si Movilaul, iar moldovenii colonizeaza , pentru tar, stepa transnistreana, intemeind satele Catargi, Cantacuzinesti, Cantacuzinovca. Administrativ, regiune e alocata insa guberniilor Podoliei, Ekaterinoslavului si noii oblastii a Oceacovului. Tinuti in pumnul strins al panslavismului rus, romanii au presimtirea istoriei si cer unirea in cadrul unui stat national unitar (Kiev,1916). La Congresul invatatorilor moldoveni, Justin Fratiman revedinca dreptul la folosirea lb. romane in scoala si biserica (Odeasa,mai 1917). Congresul soldatilor moldoveni, solicita, din nou, prin Toma Jalba, unirea si recunoasterea lb. romane (Chisinau, oct.1917). La Congresul romanilor transnistreni (Tiraspol, dec.1917) revendicarile sunt explicite: unire si lb. romana in administratie, spital, scoala si biserica.( Motivarea lor este induiosatoare : “ Rugaciunea …sa fie pi limba norodului moldovenesc ca fiistecare batrin sau tinar san-taleag cu ci fel di rugaciunie marge preutul patru dinsii in-naintea lu’Dumnadzau.”). Neajutorati, romanii din Transnistria ramin in afara Unirii din 27 martie 1918.
Credeti ca asta-i tot? Ei bine nu : abia acum se asterne intunericul. Printr-o simetrie perversa, granita problematica de la Prut isi gaseste perechea la hotarul insingerat de la Nistru. Actuala “republica moldoveneasca nistreana” acopera doar o parte a Transnistriei lui Duca Voda, restul ramine un drept de superficie al Ucrainei. Cum s-a ajuns aici ?
Puterea sovietelor nu se impaca cu actul Unirii din 1918 si dupa o diversiune esuata (“rascoala” de la Tatar Bunar ) Moscova creeaza pe data de 12 oct. 1924 Republica Sovietica Socialista Autonoma Moldoveneasca, cu capitala la Balta ( mutata in 1929 la Tiraspol) , unitate subordonata pe linie de partid si de stat Republicii – surori, nu fratesti- Sovietice Socialiste Ucrainiene. Stalin recunoaste astfel, indirect, ca intre Nistru si Bug, traiesc peste 300.000 de romani ( peste 60% din populatia regiunii). In 1933 functioneaza aici si o “ Uniune de lupta pt. eliberarea Basarabiei de sub jugul ocupantilor romani”. Partidul Comunist Roman adera si pina la podul de flori de la Prut din 1990 nu a incetat sa sustina”ideea” cu neclintita consecventa revolutionara… Pe data de 9 noiembrie 1924 are loc la Birzula prima sedinta a Comitetului Central al noii republici. Tovarasul Soncev incheie sedinta cu entuziasta lozinca : “Traiasca si infloreasca Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca, leaganul Romaniei sovietice.” Acum, intelegeti?
Reinstalati in Basarabia, dupa Ultimatumul din iunie, sovieticii adopta pe 2 aug.1940, la a 7-a sesiune a Sovietului Suprem “Legea cu privire la formarea Republicii Sovietice Socialiste Unionale Moldoveneasca”, venind, bineinteles,” in intimpinarea doleantelor oamenilor muncii… dupa principiul dezvoltarii libere a nationalitatilor”. Frontiera o stabileste Sovietul Suprem al R.S.S.Ucrainiene. Mentionam momentul 1990 al infiintarii Republicii Moldovenesti Nistrene si avem astfel toate etapele unui proiect, inghetat intre extremitatile Asiei si periferia Europei, pe linia de centura a unei anume Federatii…
Daca aveati cumva impresia ca primul dictionar moldo-roman l-a facut tov. Stati in Chisinaul “moldoveanului” Mark Tkaciuk, ei bine sunteti in eroare. In 1929 a aparut la Tiraspol “Gramatica moldoveneasca” de Leonid Madan. Nici romana, nici rusa, “moldoveneasca” curata : haracternise pt. caracteristici, sangurcirmuiri pt. autodeterminare, amuvremnic pt.contemporan, zalnictrebi pt. obicei, unofelnic pt. monoton, galustuh pt. cravata… O “ Zoologhie” tiparita in 1938, tot la Tiraspol, clasifica molustele in panticochisioarnise si capochisioarnise, oferind si un impotrijitor la molipsirea cu tatoi. Nici astazi nu e usor sa-ti vorbesti limba materna in “republica”. Cereti, in romana un bilet la meciul echipei Serif Tiraspol ? Raspunsul vinzatoarei vine imediat, ca o mustrare : Govorite po celoveceski ! “Vorbeste ca omul”, caci romanii sunt… Nu credeti ? Ascultati muzica “rap” a tinerilor din Transnistria.
Despre autorul fotografiilor
Vasile Soimaru, doctor in economie preda la Facultatea de Economie a Universitatii de Stat din Chisinau. Deputat in Parlamentul R.Moldova in anii 1990-1994 si 1998-2001. Scriitor si publicist, a publicat mai multe volume, amintim aici monografia “Neamul Soimarestilor” (coautor, dr. Al. Furtuna), “Caderea premierilor” (1999), “Cornova” (2000). Din 1994 se manifesta in domeniul artei fotografice, organizind o prima expozitie “ De la Columna lui Traian la Valul lui Traian” (Chisinau, dec.2002). Preocuparea constanta pentru romanii raspinditi in lume l-a facut sa strabata peste 100.000 de kilometri, eforturile sale concretizindu-se in doua, inegalabile, albume : “Poeme in imagini” (2004) si “Romanii din jurul Romaniei” (2008). “ Vizitarea zonelor sus amintite mi-au intarit impresia, ideea ca exista intr-adevar un miracol romanesc, pentru ca in ciuda trecerii anilor, in ciuda cruzimii metodelor la care au recurs ocupantii straini pentru a-i dezradacina, in ciuda asimilarii, foarte multi conationali si-au pastrat totusi demnitatea si harnicia de gospodar-pur romanesti, si-au pastrat religia si obiceiurile de nunta, cumetrie, hramul bisericii satului, portul, folclorul si, intr-o oarecare masura – chiar si graiul, cel mai expus pericolelor”.
Institutul Fraţii Golescu
Institutul Fratii Golescu este organizatie neguvernamentala, dedicata relatiilor cu romanii din strainatate. Ce facem ? Concursul “ Ars adolescentina”, in colaborare cu Radio Moldova, Chisinau ( 9 editii ); premiantii primesc o “calatorie in tara”, adica aici, in tara noastra si a lor. Spectacolul de coline “Noi umblam si colindam” in Slatina, in dreapta Tisei, in colaborare cu Clubul maramuresenilor din dreapta Tisei ( 9 editii ). Dam o mina de ajutor la inaltarea bisericii “Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Hagi Curda, Sudul Bugeacului. Si alte multe si marunte.
ianuarie 12, 2010
Român-francez din nou: Liceul “Gheorghe Asachi” a revenit la normal
În luna mai a lui 2006 ne revedeam frontispiciul liceului în care învăţam, profanat în linişte şi pace de autorităţile comuniste aflate atunci la putere. După două zile, imediat după reînceperea studiilor, am readus împreună lucrurile la normal, ce-i drept cu mare tam-tam şi într-un mod care doar „calculat” nu putea fi numit. Ne-am ales atunci cu dosare pentru huliganism în grup, desfăşurat în circumstanţe agravante, conform prevederilor art. 287, alin. (2), lit. b) din CP al RM. Amintesc, că la 23 ianuarie 1991, s-a produs la ordinul ministrului de atunci, reorganizarea şcolii medii moldoveneşti de cultură generală nr. 1 în Liceul român-francez „Gheorghe Asachi”., pentru ca la 5 martie 2006, liceului nostru să i se elibereze certificatul de acreditare AP nr. 000210, conform căruia meseria învăţământului primar, gimnazial şi liceal cu profilurile real şi umanist a fost acreditată liceului teoretic moldo-francez „Gheorghe Asachi”. Evident, modificarea anti-identitară a fost operată de către ministrul comunist de atunci, director al Institutului de Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice din cadrul Academiei de Ştiinţe, acum şi care, după cum am avut privilegiul să văd cu ochii mei la Bucureşti în iarna lui 2009, avea aceleaşi convingeri moldoveniste şi anti-identitare, la fel ca atunci.
După o perioadă de aproape două luni de la protest, cauza penală a fost încetată pe motivul lipsei de probe. Este important că această desfăşurare de evenimente a avut loc inclusiv cu aportul domnilor director B.Volosatâi şi a domnului director-adjunct P. Bontiuc, care au declarat că nu există pretenţii din partea conducerii liceului sau a părinţilor la adresa noastră. De asemenea, trebuie menţionat şi aportul lui Dorin Chirtoacă, avocat pe atunci în cadrul Comitetului Helsinki pentru apărarea drepturilor omului, în calitatea sa de primă persoană publică ce ne-a oferit asistenţă juridică şi suport în acele momente, foarte interesante, de altfel. Tot sub coordonarea primarului şi a preşedintelui de acum, domnul Mihai Ghimpu, a avut loc o acţiune publică a tineretului liberal de susţinere a noastră, în care trecătorilor li s-au legat la mâini benzi tricolore. Le mulţumesc încă odată şi pe această cale, atât lor cât şi susţinătorilor cauzei noastre din presă şi societatea civilă.
Au fost momente în care nici nu puteam spera că acţiunea noastră va avea un rezultat privind denumirea liceului, iar faptul că toate liceele au fost „dotate” cu frontispicii pe care scria „liceu teoretic”, a fost văzut de noi drept o victorie parţială. Acum însă putem fi mulţumiţi de ceea ce vom vedea în continuare pe faţada liceului Asachi.
Este un mare avantaj al generaţiei mele că poate urmări cum sub ochii noştri lucrurile se schimbă permanent, iar uneori chiar şi în bine…
De acum, Liceul „Gheorghe Asachi” va fi un român cu acte în regulă.
Le mulţumim celor care au făcut posibilă revenirea la normal.
*Vezi AICI un interviu realizat de UNIMEDIA.
Tudor COJOCARU, masterand SNSPA, Bucureşti
ianuarie 11, 2010
Cartea Ta Conteaza!
Liga Studenţilor Basarabeni din România a iniţiat un proiect de dotare a şcolilor rurale din Republica Moldova cu carte românească, intitulat „Trimite o carte peste Prut”.
Astăzi majoritatea bibliotecilor din satele Republicii Moldova nu dispun de un număr suficient de cărţi în limba română cu grafie latină, păstrându-le pe cele editate înainte de 1989. Deşi în ultimii 20 de ani peste Prut s-au editat cărţi în română, criza economică permanentă şi sărăcia, lipsa fondurilor suficiente de la buget nu au permis înlocuirea cărţilor vechi cu unele noi. Aceeaşi stare de lucruri priveşte şi bibliotecile şcolilor din zonele rurale.
In acest context Liga Studentilor Basarabeni din Bucuresti isi doreste sa intieze aceeasi campanie si in Republica deviza “Cartea ta conteaza!”. Lansam un apel către toți cei care sunt dispuși să ne sprijine în desfășurarea acesteia prin: donarea propriu-zisa a cartilor, promovarea campaniei si strangerea efectiva a cartilor in Republica Moldova.
LSBB se angajează să asigure inventarierea, împachetarea şi transportul cărţilor.
Campania are ca beneficiari bibliotecile și şcolile din zona rurala, inclusiv din regiunea transnistreană. Aceste biblioteci au fost selectate pe criteriul lipsei de cărţi în limba română şi a numărului de copii înscrişi. Sunt binevenite cărţi de literatură românească şi universală, poezie, enciclopedii, atlasuri, carte şcolară, precum și literatură istorică etc. Cartile vor fi donate in mai multe etape.
Le mulțumim celor care au contribuit sau urmează să contribuie la buna desfășurare a campaniei, printre aceștia numărându-se: Ministerul Tineretului și Sportului din Republica Moldova, Primăria Municipiului Chișinău, Asociația Istoricilor din Moldova, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, Asociațiunea Culturală ASTRA, precum și persoanelor care nu reprezintă o asociație sau instituție, dar care și-au manifestat sprijinul față de inițiativa noastră.
Vă suntem recunoscători şi vă mulţumim anticipat pentru ajutorul pe care ni-l oferiţi şi pentru contribuţia pe care o aduceţi la rezolvarea unei probleme endemice şi, pentru mult timp, aparent iremediabile în Republica Moldova.
Alina Sclifos
Liga Studentilor Basarabeni Bucuresti
e-mail: alinasclifos@yahoo.com
tel: 069304409 (Republica Moldova, Chisinau)
+40768882985 (Romania, Bucuresti)
sursa: Blogul Alinei
Replica la o profanare a Craciunului
Motto:
„Cu cât mai mare va fi numărul reprezentanţilor burgheziei reacţionare şi ai clerului reacţionar pe care vom reuşi să-i împuşcăm cu atât va fi mai bine. Trebuie ca anume acum să-i dăm acestui public o astfel de lecţie, încât pentru câteva decenii nici să nu îndrăznească să gândească la niciun fel de rezistenţă.”
V.I. Lenin
Stimată conducere a ziarului Adevărul,
Spre surprinderea noastră, dar şi a altor colegi, români basarabeni aflaţi la studii în Bucureşti, în data de 8 ianuarie am regasit in paginile ziarului Adevărul de seară un articol care se referea la serbarea Crăciunului pe stil vechi de către un grup de studenţi originari din Republica Moldova.
Apreciem drept pozitivă iniţiativa autoarei de a publica un material care vizează românii din jurul graniţelor, dar nu putem rămâne indiferenţi în privinţa anumitor aspecte şi a modului în care au fost prezentate acestea.
Pornind de la premisa că intenţiile autoarei de a mediatiza o acţiune a basarabenilor nu au fost rău-voitoare ne exprimăm, totuşi, dezacordul unele elemente ale articolului. Este prezentat cazul unora dintre studenţii basarabeni care au chefuit de Crăciun, cu muzică şi dansuri ruseşti, cu mâncare rusească „tradiţionala şubă”, cum se menţionează în articol, cu beţie şi alai, toate petrecute în clubul Leningrad (oraş denumit astfel în cinstea ideologului comunist V.I.Lenin, cel care a iniţiat distrugerea credinţei în Dumnezeu, deci însăşi esenţa Crăciunului). Titlul articolului este unul generalizant şi tendenţios, respectiv se foloseşte expresia „studenţii basarabeni”, şi nu „un grup de studenţi”, după cum ar fi fost normal/corect. Aceştia sunt prezentaţi, practic, prin intermediul unor expresii de genul „e minunat să bei”, drept profanatori ai unei sărbători creştine calificată exclusiv drept „motiv de a chefui”, prin beţiile colective şi „animatoarele Crăciuniţe”. Basarabenilor li se atribuie caracteristicile unei culturi străine, neromâneşti. Considerăm că asocierea românilor moldoveni din stânga Prutului cu elementele tipice ale unei culturi suprapuse forţat, prin politici colonizatoare, încă din vremea ţarului Alexandru I asupra culturii noastre naţionale este dăunătoare pentru o mai bună înţelegere a specificului identităţii noastre etnice româneşti, dar şi a identităţii regionale moldovene.
Mizăm pe deschiderea autoarei respectivului material şi a întregii redacţii a ziarului Adevărul şi vă solicităm respectuos, în virtutea respectării dreptului la replică, publicarea acestui text în paginile ziarului.
Dan Nicu,
Nicu Ţîbrigan,
Tudor Cojocaru -
Liga Studenţilor Basarabeni din Bucureşti
ianuarie 7, 2010
Respirăm politică și ne bucurăm de asta
Mă număr printre oamenii care zi de zi, dimineață de dimineață, seară de seară, mă pomenesc cu ochii ațintiți asupra ecranului în disperata goană după noutăți și informație brută. Am renunțat de ceva vreme să urmăresc comentariile analiștilor din domeniul politicului, cu rare excepții. Poate că încep să resimt din ce în ce mai mult nevoia de a mă interesa mai mult de fapte, decât de oameni.
Interesul nostru față de politic vine de cele mai multe ori pe fundalul curiozității, dar și a nevoii de repere și idoli. Românii au avut întotdeauna nevoi de acest fel. Probabil că și alte popoare resimt aceste nevoi, dar nu mă pot referi la ele, dat fiind că am avut parte doar de experiența românească, român fiind și locuind doar în spațiul românesc.
Tind să cred că fenomenul la care m-am referit reprezintă o normalitate, având în vedere că democrația presupune reprezentativitate pentru popor, acel popor fiind în drept să-și urmărească aleșii. Pe de altă parte, cei din urmă se văd preocupați cu activități apte să-i prezinte în fața publicului în cel mai pozitiv mod cu putință, pentru ca la următorul mandat să culeagă din nou un număr cât mai mare de voturi.
În prezent, întâlnirile față-n-față dintre cetățeni și politicieni sunt aproape imposibile, inclusiv din cauza agendei foarte încărcate a acestora, fapt care duce la anumite clivaje în interacțiunea dintre cele două categorii majore de cetățeni – cei care conduc și cei care sunt conduși. De cele mai multe ori, uităm că politicienii, dincolo de rolul lor de reprezentanți ai poporului și a voinței acestora, îndeplinesc și rolul de simboluri, sau de conglomerate de sensuri mult mai complexe decât poate să ne pară la prima vedere. Simbolurile pot fi atacate, sau chiar ”terfelite”, de-a dreptul iar armele predilecte pe care le folosesc oponenții (fie alți politicieni, fie comentatori, fie unele ONG-uri) se bazează pe speculații, deturnări de sens, dar și pe minciuni, ca ultimă soluție.
Obișnuiți fiind cu acestea, probabil că observăm mai greu curentele de opinie, purtătoare de mesaj, abordându-le ca pe ceva firesc și deseori banal. Am remarcat că în momentul în care oamenii sunt supuși periodic unor mesaje de un anumit gen, aceștia capătă un soi de imunitate, uneori aceasta ducând la dependență. Ei devin ”obișnuiți”.
Ne place să-i urmărim, să vedem ce fac, cine pe cine a mai înjurat (vezi cazul recent în care comunistul Voronin l-a înjurat în ruseasca lui împrumutată pe unul dintre liderii AIE) – toate acestea nedepășind registrul emoțional al unei veritabile telenovele. De data aceasta, însă, tensiunea capătă de multe ori proporții grotești, or politica presupune o miză reală, ântr-o viață reală. Anume acest fapt vine să îndeplinească rolul de catalizator al emoțiilor spectatorilor. Chiar dacă de cele mai multe ori cetățeanul adoptă, cel puțin la nivel declarativ, poziția de om serios, ne-interesat de viața politică, acesta se poartă aproape mereu ca cineva care se implică pentru ultima dată, spunându-și parcă: ”Mă exprim doar de data asta, apoi îi dau pe toți naibii, definitv!” Prezența acestei dualități ne indică una dintre trăsăturile cele mai interesante ale cetășeanului moldav. La fel cum Ilie Moromete avea grijă ca ai lui consăteni să aibă un loc în care să dezbată politicul, trasând principalele direcții de gândire și evaluare din comunitatea lor, la fel face acum aproape fiecare dintre noi, cei care urmărim evenimentele publice, fie din interior, fie prin lentilele mass-mediei.
Aportul vieții politice ca spectacol în lista noastră de priorități este unul covârșitor. Cu toate acestea, românii moldoveni din RM sunt blamati pentru neimplicarea lor in viata politica si pentru apatia de care dau dovada în acest sens. Cred, totuși, că de vină pentru asemenea păreri este mai curând slaba cultură politică, stimulată de sus în jos pe parcursul a multe zeci de ani. Sunt aproape sigur că, în măsura posibilităților, vom deveni mai conștienți și mai pragmatici în a diseca, iar apoi disemina informațiile care ni se livrează.
În legătură cu acest lucru, este greu de trecut cu vederea interesul nostru față de modul în care ne este prezentat mesajul (the way they deliver it, pe ”americănește” zis). Avem tendința de a analiza tonul purtătorului de mesaj, mimica, limbajul trupului său, gesturile și nu în ultimul rând, hainele sale. Din păcate însă, avem asemenea preocupări mai curând de dragul deținerii bagajului minim de informații când este nevoie de a comenta superficial actorii politici, dar și pentru a ne plânge de situația în care ne aflăm. În mod firesc, efortul pe care îl depunem pentru a face acest lucru est incomparabil mai mic decât cel pe care l-am depune dacă am dori să înțelegem rațiunea, sursa, motivele și obiectivele discursului politic. Consider că pierderea din vedere a faptului că ceea ce rostesc actorii publici din sfera politică nu reprezintă decât o condensare a unor activități, principii și valori pe baza cărora ei acționează sau vor acționa, poate duce la o înțelegere greșită a rostului unui politician, pe lângă cel de a conduce, utilizând prin aceasta puterea și resursele care i-au fost încredințate.
Tentația de a ne avânta în judecăți de valoare și aprecieri superficiale este foarte mare. De cealaltă parte, remarcăm individu care contemplează, încercând să se abțină de la comentarii publice și acționând mai curând în locurile unde consideră că există lacune. El țintește să le completeze și nimic mai mult. El nu dorește să se impună. Între aceste două tipuri de manifestare oscilează mereu un tânăr din generația mea.
În timp, fiecare dintre noi ne vom găsi nișa pe care să acționăm, curentul la care să aderăm sau echipa în cadrul căreia să lucrăm. Ceea ce va rămâne neschimbat, cred eu, va fi interesul nostru pentru lumea din jur și intrigile ei, iar odată cu acest interes, influența politicului va fi cu atât mai mare.
