decembrie 21, 2009
Luni, 17:00, Piaţa Universităţii – voi fi acolo pentru memoria eroilor care au murit pentru libertatea noastră
În toamna lui 2006 îmi începeam studiile universitare în Bucureşti. Pentru mine, atunci, la fel ca şi acum, statul român nu a reprezentat decât cealaltă bucată de ţară. Niciodată nu l-am perceput ca pe ceva străin, iar oamenii pe care îi cunoscust înainte de acel an şi care proveneau din Muntenia, Ardeal sau vestul Moldovei, sau oricare altă zonă a ei, mi-au fost dintotdeauna mai apropiaţi şi mai interesanţi decât oricare alţii pe care îi cunoscusem. Eram obişnuit cu ideea de Românie ca spaţiu al tuturor românilor, deci şi al meu, or atât eu, cât şi apropiaţii mei ştiau cine sunt, iar „moldovean” şi „român” erau 2 noţiuni care se legau între ele.
Îmi aduc aminte cum le explicam ore în şir străinilor pe care îi cunoşteam de ce ne numim noi români, iar limba în care ne înţelegem între noi este româna. Nu cred că acele câteva persoane care nu ne înţelegeau mândria şi vehemenţa din acele momente au realizat până acum adevăratele origini ale acestor forme de manifestare, la fel cum nu cred că i-a interesat foarte mult vreodată. Ştiu însă că pentru mine acea credinţă în faptul că am reuşit să îi fac să ne vadă aşa cum suntem noi a contat cel mai mult.
Aveam 2 ani în ’89, iar Revoluţia română am cunoscut-o din povestirile părinţilor şi ale prietenilor mai mari. Din fericire pentru urechile mele de copil, nu mi-a fost dat să aud ceea ce urma să aud odată venit în ţară. Eu ştiam Revoluţia doar ca pe ceva nobil şi curat, aşa cum am învăţat mai târziu la lecţiile de istorie, în timp ce profesoara mea preferată de istorie ne prezenta gestul măreţ al celor care au ieşit în stradă şi au luptat pentru crezul lor, drept ceva extraordinar şi unic (nu degeaba învăţam despre asta noi, nişte adolescenţi închişi în lumea lor de 350 pe 150 km). Acei nesăbuiţi romantici despre care ni se povestea erau nişte tineri, aşa cum sunt eu acum. Puţini dintre ei bănuiau ce îi aşteaptă, la fel cum puţini dintre noi ştim acum ce am fi făcut în locul lor. Ceea ce ştim însă acum este că ei nu au căzut degeaba.
De la ei am învăţat ceea ce nu se predă în şcoli – că este mai bine să cazi decât să decazi. Uitarea înseamnă decadenţă. Noi nu uităm. Eu nu uit. Voi uitaţi?
Tudor Cojocaru
decembrie 17, 2009
Reprofilarea ca mod de viață. Înverzirea PePeCeDiștilor
Observam deunăzi pe una dintre rețelele sociale o imagine a unui personaj feminin cu o înfățișare care trimitea la un mod de a fi deloc ”devreme acasă” și care vroia să fie mascota grupului virtual ”politica moldovenească”. Inițial mi-am zis că este o exagerare, or politica, la fel ca orice alt domeniu al vieții sociale, cuprinde fel de fel de indivizi. De când cu democrația noastră, selecția elitelor se face din ce în ce mai ”în văzul lumii”, cel puțin față de perioada de tristă amintire de dinainte de `89, ceea ce stimulează o varietate mult mai mare a tipurilor de indivizi implicați în joc.
Cu toate acestea, se pare că publicul nu poate ignora existența unor elemente care vin în susținerea imaginii-conținut promovate de administratorul grupului.
Pepecedeul a fost una dintre acele formațiuni social-politice care au generat curente masive de opinie, atât în rândul clasei politice din RM, România, dar și în cadrul studenților români basarabeni din țară. În general, nici una dintre acele grupări care au avut de a face într-un fel sau altul cu emoțiile indivizilor din cadrul unei societăți, prin aceasta țintind nivelul lor afectiv ca obiectiv de atins întru înfăptuirea manipulării, nu dispar pur și simplu. Ele sunt mai întâi apostrofate, criticate, iar dacă ”datul cu bățul în baltă” devine o constantă, începe să le scadă popularitatea până ajung să nu mai aibă ce să le scadă.
Revenind la ceea ce m-a motivat să scriu aceste rânduri, trebuie să avem în vedere că de prea puține ori regulile care guvernează spectacolul politic sunt încălcate, iar ceea ce îi diferențiază pe actori ajunge să fie gradul de cinism care le guvernează acțiunile în raport cu publicul (așa numiții ”alegători”, o dată la 2 ani).
Primăvara acestui an a marcat începutul a ceea ce urma a fi un lung șir de răsturnări de situație pe plan politic. Încă se mai răstoarnă, apropo. Atunci am fost cu toții martorii unei avalanșe de calomnii, insulte și speculații grosolane. Campania politică reprezintă pentru mulți dintre români o arenă în care nu există reguli, respectiv limite. Se luptă până la capăt, iar câștigătorului i se șterg aproape imediat toate păcatele, multe dintre ele înfățișate chiar de perdant, până să-și merite acesta titlul.
Aruncând o privire retrospectivă asupra scenei politice din primăvară, observăm că printre cei mai mediatizați concurenți se numărau PL, PLD, AMN pe de o parte și PCRM cu PPCD pe de altă parte. Încăierarea dintre acestea a presupus numeroase unelte legale, financiare, psihologice, dar în primul rând mediatice (cel puțin din ceea ce poate observa oricare dintre noi). S-a vorbit despre corupție, trădări, dosare penale, furturi, apartenență la tot soiul de grupări oculte și multe altele. În tot acest context, 3 grupări de studenți basarabeni, respectiv de la București, Timișoara și Galați, avându-i ca reprezentanți de vază pe Vlad Durnea, Sergiu Răcilă, Tatiana Istrate, Corina Ciobanu, Ștefan Miron, Filaret Topală, Iurie Mocanu, Alexandru Jurcăneanu și alții, au avut grijă ca imaginea liderilor RM de azi, anti-comuniști, să fie pătată (prin acțiuni de re-transmitere a mesajelor venite de la centru și din unele medii ale unor jurnaliști din România, evident), în speranța că Pepecedeul va lua numărul necesar de voturi pentru a accede din nou la guvernare. Faptul că Iurie Roșca a primit după eșecul alegerii președintelui comunist funcția de vice prim-ministru responsabil de ordinea publică și securitate confirmă faptul că acesta încă se afla pe atunci în barca roșie a ”creștin”-comuniștilor. Revenind la mediul studențesc, mă voi referi la un alt activist de partid moldovenesc care studiază în România, Dan Caranfil, despre care se cunoaște că este unul dintre cei mai implicați propagandiști ai PLDului din Iași, dar și din România, aceasta de rând cu activitatea sa ca ONGist. Cu toate acestea, acesta primise în cadrul reuniunii noastre de la Brașov invitația de a se alătura Ligii naționale. După mai multe săptămâni de ezitare, acesta a fost rugat ”a multa oară” să ne comunice răspunsul. Se întâmpla în iunie, la tabăra din 2 mai, organizată pentru studenții români basarabeni din România. A refuzat, iar după o vreme i-am văzut pe toți cei enumerați mai sus semnând comunicate împreună. Despre conținutul și gradul lor speculativ nu voi vorbi acum, dat fiind că nu constituie subiectul prezentei scriituri. De atunci au tot fost acțiuni și activități comune, în formula de 4, respectiv Iași, Timișoara, București, Galați (toate orașele beneficiind de mai multe asociații ale românilor basarabeni), culminând prin promovarea vizitei premierului Vlad Filat de la Facultatea de Drept din București. Partea bună este că unii se adaptează, iar partea proastă este că niciodată nu știi la ce să te aștepți de la asemenea indivizi. Apropierea dintre asociațiile studențești care prin liderii lor promovau PLDul și Pepecedeul respectiv a fost primul semn.
Având în vedere că premierul Vlad Filat și vice prim-ministrul Iurie Leancă au participat la congresul Partidului Popular European, cea mai puternică grupare parlamentară din Parlamentul European, este de domeniul evidenței că tratativele în vederea aderării cu drepturi depline la această formațiune, lucru pozitiv pentru RM, de altfel, după cum a menționat și Roșca în cadrul evenimentului, a demarat acum câteva luni bune. Ceea ce mă duce la cel de al doilea semn: Roșca, cel care îl ”încorona” acum câteva luni pe actualul premier drept ”un gangster al tranziției”, încearcă să-i intre acum în grații, prin aprecierea că PLDul este cel mai puternic partid din AIE, dar și prin contra-reacțiile delicate avute la reacția negativă a premierului. Schimbarea discursului public al lui Iurie Roșca în ceea ce-l privește pe Vlad Filat ar fi cel de al doilea semn.
Sorin Ovidiu Vântu, unul dintre cei mai influenți oameni din România, oponent declarat al lui Traian Băsescu, investește în proiectul Publika Tv, ale cărui rânduri sunt suplinite, printre altele, de jurnaliști EuTviști. Nu cred că mai merită să mă opresc prea mult asupra faptului că mulți dintre fruntașii respectivei televiziuni au un trecut și prezent marcat de personalitatea liderului pepecedist. Trebuie să ne aducem aminte în acest context și de seria de atacuri ale lui Roșca aplicate președintelui Băsescu de acum ceva vreme. Acum, Publika preia pachetul majoritar de acțiuni ale New Media Group, de care ține și proiectul Unimedia, despre care știm cu toții ce fel de atitudini a manifestat de-a lungul timpului, respectiv împotriva regimului ”creștin”-comunist și implicit pro PLD, PL și AMN. Preluarea Unimedia-ei de către o componentă cuprinzând pepecediști a unui trust media este cel de al treilea semn.
Așadar, acestea sunt premisele, iar presupunerea este că vom fi martorii unei apropieri surprinzătoare, poate fără voia PLDului, dintre acesta din urmă și Pepecede, sub egida PPE.
Tudor Cojocaru
decembrie 14, 2009
”Noi, cei care suntem în țara asta străină, ne purtăm containerele în spate, după noi, ca niște melci…”
Teatrul Odeon din București a găzduit în acest weekend spectacolul basarabeanului Constantin Cheianu, În container, în regia lui Cristian Ban. Evenimentul a reunit încă de la premiera sa din 21 noiembrie numeroși români de pe ambele maluri ale Prutului, oferindu-le acestora o reprezentare tragi-comică a dramei cetățenilor moldoveni care încearcă să-și părăsească țara în căutarea unei vieți mai bune și a unei surse de venit pentru familiile lor pe care le lasă în urmă.
Personajele sunt interpretate de Mihai Smarandache, Marius Damian, Dimitrii Bogomaz, Gabriel Pintilei, Relu Poalelungi și Irina Mazanitis, iar acțiunea se petrece într-un hostel pierdut de prin Europa care îi are ca ”oaspeți” pe mai mulți emigranți, dintre care 3 sunt moldoveni. Aceștia se întâlnesc după ce sunt îndrumați de ucrainieni, ruși și alți estici, să coboare la etajul 1, unde își aștepta norocul cel mai experimentat dintre aceștia, Sergiu. Nerăbdător și emoționat, acesta număra minutele până la venirea lituanianului Donatas, care urma să îi facă un pașaport UE lituanian, cu ajutorul căruia să poată ajunge în Irlanda. Ceilalți doi, Igor și Viorel, îl roagă și ei e Sergiu să le intermedieze relația cu Donatas, ca să ajungă și ei în Irlanda. Cei trei se pomenesc în mijlocul unui amestec de intrigi și minciuni, construit, în mod ironic, în jurul originii lor comune, de moldoveni pământeni, ceea ce sporește dramatismul piesei în sine. Actorii reușesc să creeze personaje cu trăsături specifice și fascinante, imaginea lor fiind completată de mesajele pline de sens și înțelepciune practică pe care le transmit, fie prin limbaj, fie prin comportament. Forțarea propriei voințe pe care o operează personajele este redată de următoarele cuvinte ale cuiva care a reușit să ajungă în țara europeană mult visată: ”Chiar și după ce am ajuns în Irlanda și am scăpat de containerul în care am călătorit 3 zile în condiții insuportabile, aflându-mă acum și aici, eu tot în container mă simt. Toate zilele îmi sunt la fel, de la de acasă la muncă și înapoi. Noi, cei care venim din afară în țara asta străină nu vom scăpa niciodată de containerul nostru. Am ajuns să îl purtăm în spate, după noi, ca niște melci…”. Conștientizarea acestui adevăr nu îi face însă pe cei 3 să renunțe, ei îcercând mai curând să ignore sensul profund al acestuia nu din ignoranță, ci mai curând din lipsă de soluții alternative.
Chestiunea cetățeniei, a identității și a statului falimentar sunt aduse în discuție în cel mai ”crud” mod, așa cum sunt resimțite pe propria piele de către cetățenii din fostele republici sovietice. Gravitatea contextului este accentuată inclusiv de evenimentele care se produc în scenă, cele 3 personaje care râvneau să poată munci în Irlanda sfârșind tragic înainte să se poată bucura împreună cu familiile lor de viața pe care ar merita-o orice ființă umană. Dialoguri ascuțite, expresii pline de sens și sesizări publice îndreptate catre spectatori – toate acestea fac din teatrul lui Constantin Cheianu un festin al emoțiilor, generând atât lacrimi de râs, cât și de plâns, de multe ori simultan. ”În container” nu face nici într-un fel excepție de la această regulă.
Piesa se va mai juca și la începutul anului 2010, atât în România, cât și în RM.
Click pentru vizualizarea spot-ului de prezentare al spectacolului
Tudor Cojocaru
decembrie 8, 2009
LSBR te cheamă să Trimiți o carte peste Prut!
Liga Studenților Basarabeni din România, împreună cu asociațiile locale pe care le reprezintă, a lansat recent campania națională de colectare a cărților Trimite o carte peste Prut! În acest context, Liga Studenților Basarabeni din București își propune să coordoneze campania la nivel de capitală și lansează un apel către toți cei care sunt dispuși să ne sprijine în desfășurarea acesteia. Sunt binevenite cărţi de literatură românească şi universală, poezie, enciclopedii, atlasuri, carte şcolară, precum și literatură istorică (cu mențiunea că programul orelor de istorie a românilor din România nu coincide cu cel din Basarabia, manualele fiind diferite).
Campania are ca beneficiari bibliotecile și şcolile din satele Republicii Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană. Aceste biblioteci au fost selectate pe criteriul lipsei de cărţi în limba română şi a numărului de copii înscrişi. LSBB se angajează să asigure inventarierea, împachetarea şi transportul cărţilor. Cărțile vor fi donate în mai multe etape, având în vedere că realizarea campaniei depinde inclusiv de formalitățile legate de trecerea frontierei, de transportarea cărților, precum și de alți factori greu de prevăzut, urmând să se încheie la începutul viitorului an școlar.
Le mulțumim celor care au contribuit sau urmează să contribuie la buna desfășurare a campaniei, printre aceștia numărându-se: Ministerul Tineretului și Sportului din Republica Moldova, Primăria Municipiului Chișinău, Asociația Istoricilor din Moldova, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, Asociațiunea Culturală ASTRA, precum și persoanelor care nu reprezintă o asociație sau instituție, dar care și-au manifestat sprijinul față de inițiativa noastră.
Ne exprimăm speranța că numărul celor dispuși să ne ajute în înfăptuirea prezentului demers va spori încontinuu, astfel încât elevii și tinerii din Basarabia să se poată bucura de tezaurul cultural și istoric românesc regăsit în cărțile pe care urmează să le primească datorită efortului nostru comun.
Date de contact:
1. LSB București: Dan Nicu – 0747733256 (dannicu1989@yahoo.com), Tudor Cojocaru – 0743778940 (tudor.cojocaru@gmail.com)
2. GIB Cluj: Elena Biciuc – 0748252786 (elenabiciuc@yahoo.com)
3. LSB Timișoara: Svetlana Ursu – 0745966170 (svetlana_ursu@yahoo.com)
4. GIRB Suceava: Oxana Greadcenco – 0756407054 (oxana_greadcenco@yahoo.com), Petru Ciolpan – 0747291138 (petru_ciolpan@yahoo.co.uk)
5. LSB Galați: Svetlana Popescu – 0748338336 (svetlana.popescu@gmail.com), Mihai Crețu – 0757373706 (mihaigcretu@yahoo.com)
6. OSBB Brașov: Octavian Apostol – 0747376141 (apostol_octavian@yahoo.com)
7. ASEB Oradea: Anatol Cojocari – 0746927391 (cojocarianatolie@yahoo.com), Irina Samson – 0756663675 (samson_irina@yahoo.com)
8. ASB Craiova: Ludmila Motroi – 0753545716 (milla_milla_87@yahoo.com), Dumitru Belegurschi – (gimy87@yahoo.com)
9. OSB Constanța: Anatol Tinică – 0761811967 (dacia_rom@yahoo.com), Vera Bocancea – 0740689268 (rikutza_v@yahoo.com)
10. ATRAG Iași: Igor Drangoi – 0753376512 (igor_drangoi@yahoo.com), Mariana Solonari – (solonaru_mariana_ion@yahoo.com)
11. ASEB Bacău: Alexandru Gheorghiță – 0746991883 (jawistu@yahoo.com)
12. LSB Ploiești: Sergiu Brașoveanu – 0743591907 (brsvnsergiu@yahoo.com)
Departamentul de Comunicare al LSBB
decembrie 3, 2009
Studenți români basarabeni au participat la manifestațiile din Alba Iulia dedicate Zilei Naționale
În zilele de 30 noiembrie și 1 Decembrie, studenți români basarabeni din 17 orașe ale României au participat la manifestațiile dedicate Zilei Naționale a tuturor românilor desfășurate în Alba Iulia. Evenimentul a reunit personalități de pe ambele maluri ale Prutului, dar și de peste hotarele țării, inclusiv cu prilejul ediției din acest an a Congresului Spiritualității Românești, care a culminat cu dezvelirea bustului regretatului poet național Grigore Vieru. Evenimentul a avut parte de vorbitori marcanți în persoanele compozitorului basarabean Eugen Doga, poetului Nicolae Dabija, academicianului Mihai Cimpoi, precum și a poeților cernăuțeni Vasile Tărâțeanu și Ilie Tudor Zegrea.
Inițiatorii și coordonatorii evenimentelor au fost Consiliul Județean și Primăria Alba Iulia, în parteneriat cu Centru Cultural ”Augustin Bena”, Casa de Cultură a Studenților, Muzeul Unirii și Sala Unirii.
Cei peste 300 de studenți basarabeni sosiți la invitația autorităților locale au fost coordonați de voluntari din cadrul ONG-urilor Liga Studenților Basarabeni din România și Uniunea Națională a Tinerilor Basarabeni. Aceștia au primit fulare tricolore, astfel încât orașul a arătat pentru câteva zile ca o mare tricoloră.
Astfel, oaspeții orașului Unirii au participat în ziua de luni la lansarea volumului ”Grigore Vieru la Alba Iulia”, editat de Consiliul Județean Alba, spectacole de dans, concerte de muzică populară, expoziții de artă, precum și la excursii organizate de studenții basarabeni care studiază în Alba Iulia.
1 Decembrie a fost marcat de manifestațiile publice prin care s-a celebrat Ziua Națională a tuturor românilor, respectiv prin depuneri de flori și coroane la statuile lui I. C. Brătianu, Iuliu Maniu și Mihai Viteazul. Acțiunile au continuat prin ceremonia de schimbare a paznicilor Cetății, printr-o imensă Horă a Unirii simbolică și prin concerte ale artiștilor populari consacrați precum Nicolae Furdui-Iancu și Laura Lavric. Evenimentele au culminat cu focurile de artificii care au încântat privirile tuturor oaspeților orașului.
Amintim că în ziua de 1 Decembrie 1918 Transilvania și Banatul au votat Unirea cu România, după ce Basarabia și Bucovina reveniseră la Țară în cursul aceluiași an.
Departamentul de Comunicare al LSBR
decembrie 1, 2009
Rezoluția simpozionului internațional Românii din afara granițelor. Europa de lângă noi.
În perioada 20-22 noiembrie 2009, ASTRA Iași, Despărțământul ”Mihail Kogălniceanu” a organizat Simpozionul Internațional Românii din afara granițelor. Europa de lângă noi. Identitate și multiculturalitate în Bucovina istorică. Familia Hurmuzachi – emblemă a istoriei naționale. Liga Studenților Basarabeni din România a avut 2 reprezentanți în cadrul sesiunii de comunicări. Petru Ciolpan, președinte al GIRB Suceava, a avut o alocuțiune întitulată Șansa Europeană a Republicii Moldova, iar eu, Tudor Cojocaru, președinte al LSB București, am prezentat rezultatele cercetării mele privind percepția studenților basarabeni din România asupra propriei lor identități naționale.
Redau în continuare rezoluția evenimentului, precum și programul conform căruia s-a desfășurat acesta.
REZOLUȚIE
În perioada 20-22 noiembrie 2009 s-a desfăşurat, la Iaşi, Simpozionul internaţional Românii din afara graniţelor ţării. Europa de lângă noi. Identitate şi multiculturalitate în Bucovina istorică. Familia Hurmuzachi – emblemă a istoriei naţionale, eveniment organizat de Despărţământul Astra „Mihail Kogălniceanu” Iaşi în colaborare cu Muzeul Literaturii Române Iaşi. La lucrări au participat reprezentanţi ai unor comunităţi româneşti din imediata vecinătate a statului român, istorici şi filologi din România, Republica Moldova, Ucraina şi Serbia, precum şi lideri ai unor organizaţii ale studenţilor basarabeni în România. În urma discuţiilor referitoare la comunicările prezentate în Atelierele Simpozionului (Atelier editorial, Atelier Vest, Atelier Bucovina, Atelier Basarabia, Atelier Sud şi Atelier Hurmuzachi), precum şi a dezbaterilor şi a propunerilor din cadrul Mesei rotunde (intitulată Drepturile omului / minorităţii româneşti în Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Serbia),
A fost adoptată următoarea rezoluţie:
1. Analizând situaţia existentă în momentul actual, participanţii la eveniment au constatat că, în comparaţie cu anii anteriori, s-au produs schimbări de impact în privinţa realităţilor din Republica Moldova, stat care şi-a formulat clar, în ultima perioadă, opţiunile de reintegrare în patrimoniul cultural-istoric european. De aceea, adresăm un apel către organismele diriguitoare ale statului român – Preşedinţie, Parlament, Guvern –, precum şi către mass-media şi către societatea civilă pentru continuarea sprijinirii aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova. Apreciem, astfel, implicarea nemijlocită a statului român în continuarea susţinerii tinerilor români originari atât din Basarabia, nordul Bucovinei şi Transnistria, cât şi din Timocul sârbesc şi cel bulgăresc, Voivodina, Albania, Macedonia, aflaţi la studii în România.
2. Din dezbaterile şi discuţiile ce au avut loc în cadrul Simpozionului, s-a desprins necesitatea implicării mult mai eficiente a organismelor specializate ale statului român în cunoaşterea şi soluţionarea unor probleme specifice românilor din vecinătatea imediată. Ţinem să (re)aducem, astfel, în atenţia factorilor decizionali ai statului român, necesitatea coagulării şi promovării unei politici de sistem referitoare la elementul etnic românesc din jurul României, care să fie aplicată în mod consecvent, indiferent de mutaţiile politice survenite în România. Având în vedere acest aspect, solicităm, în urma semnalelor îngrijorătoare primite inclusiv din partea unor participanţi, modificarea atitudinii organismelor diplomatice româneşti din Ucraina, Republica Moldova şi Serbia faţă de cetăţenii români şi faţă de etnicii români trăitori în aceste state, pentru ca aceştia să nu mai fie priviţi şi trataţi, în diverse situaţii, ca „români de mâna a doua”.
3. Constatând situaţia îngrijorătoare provocată de nerespectarea drepturilor fireşti ale elementului etnic românesc din unele state vecine, facem apel către conducerea statului român în ideea de a interveni pentru respectarea acordurilor şi a angajamentelor pe care Ucraina şi Serbia şi le-au asumat în legătură cu drepturile minorităţilor naţionale. Solicităm, de asemenea, intervenţia şi implicarea autorităţilor, precum şi a mediilor ştiinţifice naţionale şi europene, în sprijinirea istroromânilor ameninţaţi cu dispariţia etnică şi cu anihilarea completă şi definitivă a dialectului lor. Totodată, dorim să evidenţiem necesitatea aplicării unei politici coerente şi corecte faţă de blocul etnic românesc din Transnistria, nevoit să suporte presiuni deosebite în contextul specific regiunii, ceea ce va duce, în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat, la dispariţia sa.
4. Adresăm un apel către mass-media din România în ideea reflectării corecte şi permanente a situaţiei românilor de lângă noi, nu doar a unor momente precum cel din 7 aprilie 2009.
5. Pornind de la ideea generoasă a valorificării potenţialului cultural, economic şi ştiinţific al elementului românesc din jurul României, subliniem necesitatea implicării forurilor diriguitoare şi a reprezentanţilor vieţii ştiinţifice din România în elaborarea şi coordonarea unor programe şi proiecte care să contribuie la propăşirea şi ridicarea culturală, spirituală şi educaţională a acestuia. Prezenta Rezoluţie va fi dată publicităţii în România, Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria şi Ungaria.
Iaşi, 22 noiembrie 2009
PROGRAM
Vineri, 20 noiembrie 2009
Orele 1400-2200 – Primirea invitaţilor. Vizitarea Expoziţiei „Acasă la
noi” a laureaţilor Concursului internaţional de arte plastice „N. N.
Tonitza”, realizată cu sprijinul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei
(prezintă Prof. Mihai Zaiţ şi scriitorul Valentin Talpalaru). Cina.
Sâmbătă, 21 noiembrie 2009
DESCHIDEREA OFICIALĂ A SIMPOZIONULUI
CUVINTE DE DESCHIDERE ŞI SALUTURI (orele 900-1000)
Prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, Prorector al Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
Prof. univ. dr. Victor Grecu, Vicepreşedinte Astra
Conf. univ. dr. Sergiu Musteaţă, Preşedinte al Asociaţiei
Istoricilor din Republica Moldova
Dr. Dan Jumară, Director al Muzeului Literaturii Române Iaşi
Prof. Areta Moşu, Preşedinte al Despărţământului Astra „Mihail
Kogălniceanu” Iaşi, Vicepreşedinte Astra
COMUNICĂRI ÎN PLEN (orele 1000-1100)
Victor Grecu (Sibiu), Identitate, integrare, globalizare în
ideologia românească până la Marea Unire
Ion Agrigoroaiei (Iaşi), Bucovina sub semnul Marii Uniri
Gheorghe Jernovei (Cernăuţi), Românii din regiunea Cernăuţi
(Ucraina): probleme actuale de conservare a identităţii naţionale
Sergiu Musteaţă (Chişinău), Adevărul despre manualele de
istorie integrată din republica Moldova ascuns de comunişti
ATELIER EDITORIAL (orele 1100-1130)
Lansări de publicaţii
▪ Ionuţ Nistor, „Problema aromână” în raporturile României cu
statele balcanice 1903-1913, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru
Ioan Cuza”, 2009;
▪ Iulian Sînzianu, „Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească”.
De la anexarea ţaristă la aniversarea a „650 de ani de la
întemeierea Ţării Moldovei”, Iaşi, Editura Pim, 2009;
▪ „Revista română”, anul XV, nr. 4 (58), noiembrie 2009 – redactorşef
Liviu Papuc;
▪ „Chronos. Revistă de istorie”, anul VII, nr. 1-2 (12-13) – redactor-şef
Iulian Pruteanu-Isăcescu (prezintă Anton Despinescu);
▪ „Constelaţii ieşene”, anul IV, nr. 2-3 (14-15), iunie-octombrie 2009 –
redactor-şef Mircea-Cristian Ghenghea.
ATELIER VEST (orele 1130-1230)
Nicolae Ciobanu (Chişinău), Lupta clerului şi a credincioşilor din
Transilvania pentru apărarea Ortodoxiei în secolul al XVIII-lea
Viorel Hodiş (Cluj-Napoca), „Europeanul” de lângă noi
Mihaela Teodor (Iaşi), Contribuţii la studiul Asociaţiunii Astra.
Momente din activitatea publicistică din perioada 1944-1947, în noi
documente de arhivă
Dorel Man (Cluj-Napoca), Acad. Alexandru Lapedatu (1876-1950)
şi Biserica
Ilarion Ţiu (Bucureşti), Exilul legionar după al doilea război
mondial. Studiu de caz: Iosif Constantin Drăgan
Dezbateri, discuţii (orele 1230-1330)
Masa de prânz (orele 1330-1500)
ATELIER BUCOVINA (orele 150o-1640)
Elena Bedreag (Iaşi), Grămeştii din nordul Moldovei şi
stăpânirile lor
Lucian-Valeriu Lefter (Iaşi), Satele boierilor Micleşti de la
ţinutul Hotinului
Mihai-Bogdan Atanasiu (Iaşi), Câteva sate Cantacuzineşti din
Bucovina
Ciprian-Ion Stoian (Iaşi), Prezenţe bucovinene în boierimea
Moldovei – prima jumătate a secolului al XIX-lea
Ciprian Teodorescu (Iaşi), Elemente ale unei structuri identitare
în opera folcloristului Florea Marian
Daniel-Valeriu Boboc (Iaşi), Alegerile parlamentare din
Bucovina din perioada 1919-1928
Dana-Ramona Vatamaniuc (Bucureşti), Presa minorităţilor din
Bucovina interbelică
Vasile Bîcu (Herţa), Grupul editorial „Cuvântul” – primele titluri
de carte în limba română apărute în Ţinutul Herţei în perioada
postbelică
Nicoleta Vasilcovschi (Iaşi), Interculturalitate şi diversitate în
Cernăuţi
ATELIER BASARABIA (orele 1640-1740)
Bogdan Andriescu (Sibiu), Vizita canonică a Mitropolitului
Nicolae Bălan în Basarabia (1941). Reflectarea acesteia în presa
românească
Petru Ciolpan (Suceava), Şansa europeană a Republicii Moldova
Tudor Cojocaru (Bucureşti), Comunitatea studenţilor basarabeni
din România. Abordare critică
Octavian Ţîcu (Chişinău), Identitatea românească din Republica
Moldova între „primordialism” şi „constructivism”; reflecţii asupra
perioadelor sovietice şi post-sovietice
Viorica Ţîcu (Chişinău), Regiunea nistreană în politica Federaţiei
Ruse
Octavian Zelinski (Anenii Noi), Perspectivele proiectelor de
cooperare transfrontalieră Republica Moldova – România
Stelian Dumistrăcel (Iaşi), titlu rezervat
MASĂ ROTUNDĂ – Drepturile omului / minorităţii
româneşti în Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria,
Serbia (orele 1740-1930)
Invitaţi: Tudor COJOCARU, Daniel BRUNESCU, Petru CIOLPAN,
Dumitru SORBALĂ, Ion MUŞET, Sergiu MUSTEAŢĂ, Nicolae
CIOBANU, Ramona POTOROACĂ, Ivo Filippov GHEORGHIEV,
Zvonko TRAILOVIČ, Vasile BÎCU, Gheorghe JERNOVEI, Victor
GRECU, Areta MOŞU, Mircea-Cristian GHENGHEA
MOMENT ARTISTIC (orele 1930-2000) – Grupul „Trio” de la
Colegiul Naţional de Artă „O. Băncilă” Iaşi (flaut: Maria Vizitiu /
violoncel: Lorena Mandache / pian: Iuliana Hâncu / coordonator:
Prof. dr. Liliana Baciu)
Cina (2000-2130)
Duminică, 22 noiembrie 2009
ATELIER SUD (orele 930-1020)
Ionuţ Nistor (Iaşi), Sistemul şcolar românesc din Macedonia în
anii războiului (1940-1944)
Ivo Filippov Gheorghiev (Vidin), Perspective de dezvoltare a
şcolii şi bisericii româneşti în Timocul bulgăresc
Ramona Potoroacă (Sibiu), Istroromânii în lumina relatărilor de
călătorie din secolele XIX-XX
Zvonko Trailovič (Sibiu), Ce înseamnă să fii etnic român în
Timoc (realităţi culturale, politice şi religioase)
ATELIER HURMUZACHI (orele 1020-1120)
Liviu Papuc (Iaşi), Constantin Hurmuzachi – gazetar şi
parlamentar
Doru Scărlătescu (Iaşi), Eminescu traducător al lui Eudoxiu
Hurmuzachi
Mircea-Cristian Ghenghea (Iaşi), Români despre români –
„Gazeta de Transilvania” în „Bucovina”
Mihai-Ştefan Ceauşu (Iaşi), Eudoxiu Hurmuzachi – omul politic
Dezbateri, discuţii (orele 1120-1220)
