noiembrie 27, 2009
Invitație lansare de cărți despre basarabeanul Pantelimon Halippa
Biblioteca Metropolitană Bucureşti şi Fundaţia Europeană Nicolae Titulescu vă invită să luaţi parte, în ziua de sâmbătă 28 noiembrie 2009, orele 11.00, la Casa Titulescu, Şos. Kiseleff nr. 47, Bucureşti şi orele 15.00, la Târgul de carte Gaudeamus, Sala de Marmură, a următoarelor cărţi : – Ion Constantin şi Ion Negrei, „PANTELIMON HALIPPA – tribun al Basarabiei”, Editura „Biblioteca Bucureştilor”, 2009. Volumul reprezintă o culegere de documente, în cea mai
mare parte inedite, referitoare la viaţa şi activitatea unuia dintre cei mai proeminenţi luptători pentru cauza basarabeană – Pantelimon Halippa (1883-1979). – Ion Constantin, „PANTELIMON HALIPPA neînfricat pentru Basarabia”, Editura „Biblioteca Bucureştilor”, 2009. Volumul prezintă acţiunile temerare ale liderului basarabean Pantelimon Halippa, în timpul regimului comunist, pentru a sensibiliza autorităţile şi a menţine viu interesul privind Moldova de Răsărit. Director General al BMB, Director al Fundaţiei N. Titulescu, Dr. Florin Rotaru Dr. George G. Potra
noiembrie 18, 2009
Mesaj de mulţumire din partea familiei Savciuc tuturor celora care în cele mai grele momente au fost alaturi de noi!
De cele mai dese ori destinul este prea necruţător şi te loveşte atunci când te aştepţi mai puţin. Noi l-am pierdut pe cel care a dat sens vieţii nostre, iar durerea pe care o trăim este de nemăsurat. Am avut întotdeauna încredere în Andrei, el a fost cel care ne-a dat lecţii de curaj şi ambiţie, de putere şi de dorinţă de a trăi. În aceste momente grele le mulţumim tuturor celora care ne-au exprimat condoleanţe şi care ne-au ajutat să îl cunoaştem mai bine pe Andrei. Or, din cauza modestiei lui multe lucruri pe care le-a realizat le-am decoperit abia acum. Mesajele pe care ni le-aţi transmis s-au amestecat cu durerea noastră şi astfel am găsit puterea să mergem mai departe. Căci aşa ne învăţa şi Andrei atunci când l-am pierdut pe fratele lui mai mic Alexandru: „Pentru cel ce moare trebuie să trăim. Iar atât timp cât il vom purta în amintire el va continua să trăiască alături de noi”. Facem un apel la toţi cei care l-au cunoscut pe fiul nostru Andrei, cei care i-au împărtăşit valorile şi i-au fost camarazi în lupta pentru adevăr: să-i continuaţi cauza, să fiţi la fel de dirzi şi de încrezuti în victoria voastră, să credeţi în adevăr şi libertate, să fiţi uniţi, căci Andrei mereu a insistat să luptaţi ÎMPREUNĂ! Nu fiţi impasibili şi ignoranţi şi fie ca depărtarea de casă, de părinţi să fie cu rost. Cineva in mesajele pe care le-am primit a scris că cei care luptă pentru România Mare sfârşesc tragic, aşa precum Doina şi Ion Aldea Teodorovici, dar poate moartea lor este o pedeapsă tot nouă dată pentru faptul că nu-i preţuim îndeajuns atunci când sunt în viaţă. În unele mesaje Andrei a fost acuzat de greşeli care l-au costat viaţa, dar oare despre ce greşeli poate fi vorba; oare libertatea minţii, libertatea de a vorbi limba maternă pe pământul natal poate fi numită o greşală?! Cei care au aruncat astfel de cuvinte le dorim să fie binecuvântaţi cu înţelepciune şi să realizeze în viaţă toate acele lucruri pentru care ar putea fi numiţi oameni adevăraţi. Să ne amintim de modestia lui Vieru, care zicea: „Alţii vor să zboare-n cosmos, iar eu nu vreau decât să trec Prutul”. Andrei şi-a dorit să contribuie la construirea unei punţi de legătură dintre tinerii de la Chişinău şi cei de la Bucureşti, a visat să-i unească în jurul unor valori comune şi a reuşit să-i adune la aceeaşi masă doar la înmormântarea sa. M. Eminescu spunea: „Ne naştem pentru a muri, murim ca să ne naştem”, am vrea să credem că lui Andrei i-a fost sortit să se renască după trecerea în nefiinţă a trupului şi asta tot prin noi toţi, cei care ne vom aminti de el şi-i vom purta viu numele. P.S.: Ne pare foarte rău şi suntem profund îndureraţi pentru Ion, colegul lui Andrei şi prietenul lui. Ne-am fi dorit să îl putem vizita la spital sau cel puţin să putem lua legătura cu familia lui. Îi dorim forţă să lupte până la capăt, să găsească toată puterea să ia viaţa de la început pentru părinţii lui şi pentru toate planurile pe care şi le-a făcut împreună cu fiul nostru. Să te ajute Dumnezeu!
noiembrie 17, 2009
Oficiali, cercetători și tineri români de pe ambele maluri ale Prutului au discutat chestiunea integrării RM în UE
Luni, 16 noiembrie, a avut loc dezbaterea publică Republica Moldova între vecinătatea eternă și integrarea europeană. Evenimentul găzduit de aula I. H. Rădulescu a Academiei Române și organizat de Institutul European împreună cu Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale a reunit o serie de cercetători și oficiali de pe ambele maluri ale Prutului.
Dezbaterea a fost deschisă de directorii instituțiilor ante-menționate, Gabriela Drăgan și Ion Bulei, care le-au mulțumit celor din sală pentru prezență și care au menționat că inițiativa de a fi organizat acest eveniment a aparținut unor tineri doctoranzi ai facultății de istorie, printre care și Dana Vatamaniuc, cei care au avut dintâi acest gând la o întâlnire cu Oleg Serebrean, și el prezent în sală.
Ion Negrei, prim vice-ministrul RM, a fost cel care a avut prima intervenție, făcând o scurtă incursiune în istoria
recentă a spațiului pruto-nistrean, menționând că RM este un stat în căutarea propriei identități care încă mai suferă din cauza încălcării drepturilor omului, de lipsa democrației și a instituțiilor care să garanteze funcționarea unui stat de drept.
De asemenea, istoricii Ion Varta și Adrian Cioroianu (ex-ministru al Afacerilor Externe al României) s-au referit la contextul istoric care a dus la situația din prezent a RM, exprimându-și pesimisul privind viabilitatea statului moldovenesc. Această idee a fost susținută ulterior prin alte exemple de către Oleg Serebrean, deputat moldovean, care a identificat cele mai importante probleme ale statului, respectiv depopularea, economia subdezvoltată (care a involuat de 20 de ani încoace), precum și lipsa de încredere a guvernanților în propriile forțe, iar de aici și dependența psihologică de puterile externe.
Sociologul Dan Dungaciu a susținut o comunicare în care a atras atenția asupra faptului că RM este un stat parlamentar, dar președintele are în continuare prerogativele unuia dintr-un stat prezidențial. De asemenea, cercetătorul a atras atenția asupra rolului tinerilor, care ”nu mai au timp să aibă răbdare” în edificarea unui stat de drept. Acesta s-a referit și la regiunea transnistreană, spunând că de fapt, în acel cadru acționează ceea ce în limbajul de specialitate se numește ”spirala tăcerii”, adică nu se vorbește în public decât despre ceea ce este dezirabil social, lucrurile ne-populare fiind trecute sub tăcere. Unionismul, ca atitudine, a fost și el descris de analist, fiind împărțit în două categorii: cel bazat pe emoții și istorie și cel orientat către prosperitate, cel din urmă câștigând teren în mod treptat.
Economiști precum Ghenadie Ciobanu au vorbit despre sistemul economic din RM, făcând referire inclusiv la modul în care sunt tratați tinerii specialiști cu viziuni pro-occidentale, dând exemplu o serie întreagă de colegi de ai săi care au fost nevoiți să plece în afara țării, iar în prezent îți desfășoară activitatea în cele mai prestigioase instituții.
Cristian Ghinea și Sergiu Panainte au familiarizat publicul cu cele mai importante repere privind politicile publice, dar și cu modul în care se raportează oficialii UE la românii de pe cele 2 maluri ale Prutului. În acest context, atât ei, cât și ceilalți vorbitori au subliniat necesitatea activizării lobby-ului la nivel european, catalogând lipsa acestuia drept foarte dăunătoare.
Către finalul întâlnirii, cei prezenți s-au bucurat și de prezența fostului ministru al educației comunist Victor Țvircun, care a vorbit despre necesitatea unei guvernări capabile să asigure un trai decent pentru toată lumea. După cum se aștepta, însă, prezența dânsului a provocat interesul dintr-un cu totul alt motiv decât cel care ține de europenizarea RM. Vă reamintesc de faptul că anume în timpul mandatului acestuia s-a operat implementarea istoriei integrate și denaturate, cu un conținut manifest anti-românesc și anti-național, respectiv. O serie de stu
denți din sală, membri ai Ligii Studenților Basarabeni din București, au argumentat inoportunitatea a ceea ce a permis fostul ministru acum câțiva ani, criticând istoria moldovenistă pe care a promovat-o acesta. Spre surprinderea celor prezenți, Țvircun nu a negat că a avut un cuvânt de spus în transpunerea în realitate a falsurilor, ba dimpotrivă, a încercat în continuare să justifice acțiunile de spălare pe creier ale comuniștilor. Unul dintre momentele amuzante ale serii l-a constituit replica unuia dintre studenții basarabeni prezenți la eveniment, care i-a adus aminte fostului ministru că ceea ce acesta numește o ”istorie depolitizată” era plin de citate ale parlamentarului comunist Victor Stepaniuc, unul dintre cei mai ardenți susținători ai moldovenismului primitiv. O altă prezență importantă la eveniment a fost secretarul Ambasadei Rusiei la București, domnul Akopov, care a ținut să își exprime nemulțumirea în legătură cu acuzele aduse Rusiei de către ante-vorbitori.
În acest context, dar nu numai, invitații au pus accentul pe necesitatea imperativă ca tinerii care studiază în afara RM să se întoarcă, astfel încât să-și pună experiența și competențele dobândite în sprijinul statului lor de origine.
Seara a fost încheiată prin cuvântul de rămas bun al organizatorilor și prin exprimarea intenției de a organiza noi întâlniri legate de subiectul RM.
noiembrie 14, 2009
Scrisoare deschisă către Excelenţa Sa, domnul Vladimir Filat, Prim-ministru al Republicii Moldova
Stimate domnule Prim-ministru,
La alegerile din 5 aprilie şi 29 iulie 2009, precum şi la protestele împotriva fraudării alegerilor de către comunişti, toată societatea din România a urmărit cu sufletul la gură lupta pentru libertate şi democraţie dusă de fraţii noştri. Viitorul nostru comun obligă la fapte concrete, care să faciliteze libera circulaţie între cetăţenii de pe cele două maluri ale Prutului.
Ţinând cont că, o dată cu intrarea României în Uniunea Europeană, tot mai puţini cetăţeni români au nevoie de paşaport pentru a călători în majoritatea statelor europene, noi, reprezentanţii societăţii civile interesată de problematica românilor de pretutindeni, solicităm elaborarea unui acord bilateral între România şi Republica Moldova prin care cetăţenilor României să li se permita accesul în Republica Moldova pe baza actului de identitate.
Suntem convinşi că acest gest de deschidere al Guvernului de la Chişinău ar genera efecte pozitive în domenii precum schimburile comerciale, cultură şi turism.
Aşteptăm gestul noului guvern de la Chisinau în acest sens şi vă asigurăm de tot sprijinul nostru în aplicarea reformelor necesare pentru ca Republica Moldova să devină un stat prosper şi european.
Cu aleasă consideraţie :
Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni
Consiliul Mondial Român
Grupul de acţiune Noii Golani
Institutul Fraţii Golescu pentru relaţia cu românii din străinătate
Grupul de Initiativa Basarabeana din Cluj Napoca
Grupul de Iniţiativă al Românilor din Basarabia Suceava
Liga Studenţilor Basarabeni din Bucureşti
Liga Studenţilor Basarabeni din Galaţi
Asociaţia Tinerilor Români din Afara Graniţelor Iaşi
Asociaţia Onoare şi Patrie
Asociaţia 21 Decembrie 1989
noiembrie 10, 2009
Andrei nu va fi uitat
Dincolo de tragismul evenimentului în sine, care ne-a făcut să pierdem un prieten și un om de la care am fi avut ce învăța, trebuie să avem în vedere și faptul că modul în care s-au raportat față de Andrei o pleiadă întreagă de studenți și elevi din România, dar și din RM, s-a datorat atât firii sale binevoitoare, cât și faptului că el crea mereu senzația că mereu mai are ceva de zis, de arătat, de ajutat… Potențialul acestui om este ceea ce ar trebui să regretăm cu toții că nu a fost valorificat până la capăt. Chiar dacă a reușit atât de multe, sunt sigur că odată cu trecerea vremii, aportul său în reconstituirea unor importante valori în rândul tinerilor pe care îi cunoștea, ar fi fost imens, la fel cum imensă este și paguba pe care ne-a produs-o dispariția sa prematură.
L-am cunoscut prea puțin, dar îndeajuns pentru a-i observa acele calități care l-au făcut să se remarce dintre cei din anturajul său. A fost acel factor de echilibru, reținut și calculat care reușea să dea o notă de calm atmosferei de fiecare dată când era prezent. Vedeam cum încerca să preîntâmpine mereu conflictele pe care le considera de cele mai multe ori inutile, iar acest lucru nu poate fi apreciat, din păcate, decât mai târziu.
Mă adresez prin acest mesaj în primul rând părinților care trebuie să știe că fiul lor a fost respectat, admirat și prețuit fie de oameni care l-au cunoscut personal, fie de cei care doar au auzit de faptele sale. Mă alătur suferinței lor și le aduc sincere condoleanțe tuturor celor care l-au cunoscut pe Andrei.
Andrei nu mai este printre noi, dar va rămâne mereu în amintirea noastră, chiar dacă nu ne vom putea obișnui vreodată cu gândul că a dispărut.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
noiembrie 1, 2009
Românii din vecinătatea imediată – Maramureșul din dreapta Tisei – Invitație la expoziție foto
Institutul Fratii Golescu pt. relatii cu romanii din strainatate va invita pe data de 2 noiembrie 2009 ora 18:00 la Clubul Taranului din cadrul Muzeului Taranului Roman pentru a participa la vernisajul expozitiei de fotografii a d-lui. Gheorghe Marina : Maramuresul din dreapta Tisei .
Expoziţia este prima dintr-un ciclu mai amplu căruia noi ii spunem Românii din vecinătatea imediată. Mai precis, incercăm o prezentare fotografică a românilor megieşi : Maramureşul acum, urmat de Bucovina, Ţinutul Herţei, Basarabia, Sudul Bugeacului, Valea Timocului si sperăm, Valea Vidinului, Voievodina si ceva mai la răsărit, Transnistria. Avem în vedere apoi românii din Podolia, Estul Bugului, Caucazul de Nord, Banatul unguresc si zona Debreţin, dar, toate la vremea lor…
Să începem cu Maramureşul din dreapta Tisei sau Maramureşul istoric, cum i se mai spune; în general vorbind nu a aparţinut de România, dar până în primele două decenii ale secolului XX a fost un trup cu Maramureşul de astăzi, conţinând fiinţa Maramureşului voievodal. Prin cesiunea care a urmat imploziei U.R.S.S. a ajuns în componenţa Ucrainei, regiunea Transcarpatia, după ce mai înainte trecuse prin Ungaria, defuncta Cehoslovacie si Inperiul Austro-Ungar. Ţara Maramureşului este atestată documentar pentru prima dată în 1199 cînd voievozii ţinutului respectau cutumele vechiului drept românesc ( Jus valachicum ).
In total sunt nouă oraşele şi sate, peste 32.500 de români, care si acum spun, mândri : “Am fo’ si-om hi“. De aici au plecat Dragoş din Bedeu, descălecătorul Moldovei şi Bogdan Voievodul, moşul dinastiei Muşatinilor.
Aici, mănăstirea “Sf. Arhanghel Mihail” din Peri, zidită de Sas, fiul lui Dragos a reprezentat mult timp centrul spiritual şi cultural al creştinismului românesc. În 1391, feciorii lui Sas Vodă, voievodul Baliţa (Balc) si fratele său Drag merg personal la Constantinopol si închină mănăstirea (stavropighie) patriarhului Antonie care îl numeşte pe cuviosul Pahomie, egumenul mănăstirii, exarh al Sanctităţii sale. Azi, stim că Balc şi Drag înţeleseseră bine încurcatele iţe ale geopoliticii…
La 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, Maramureşul din dreapta Tisei a avut doi reprezentanţi . Au votat Unirea. Când episcopul de Caransebeş Miron Cristea – viitorul patriarh – a dat glas indemnului “…Până la Tisa !”, Dan Mihai din Apşa de Mijloc si Filip Ilie din Apşa de Jos i-au strigat : “ Vai domnu’ episcop, da’ pă noi cei de peste Tisa, pă noi, cui ne lăsaţi? ”Relatarea pomeneste că vlădica ar fi răspuns : “Vom avea grijă şi de voi”. N-am avut…
Nu trecem sub tăcere faptul că maramureşenii din dreapta Tisei fac pălincă bună ( după vernisaj, vă invităm să o degustaţi ) şi ştiu de ce : “ Decât leacuri din potică/ Mai bine’omptic de pălincă/ Leacuri bei când eşti beteag/ Pălincuţă când ţi-i drag…”
Gheorghe Marina, autorul fotografiilor s-a născut în Slatina. A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, şi lucrează ca programator. Prietenii îl ştiu de Deorde a lu’ Ţocaşu. “Nu m-am gândit niciodată că aceste fotografii vor fi prezentate la o expoziţie fotografică, dar ştiu că sunt o comoară…”
Institutul Fraţii Golescu este organizaţie neguvernamentală, dedicată relaţiilor cu românii din străinătate ( “ …una din cele mai neguvernamentale ever…” am fost alintaţi : Viaţa românească nr. 1-2/2009, p.106) Funcţionăm legal din 2000 si a-legal de când ne stim. Ce facem ? Concursul “Ars adolescentina”, în colaborare cu Radio Moldova, Chisinău ( 9 ediţii ); premianţii primesc o “călatorie în ţară”, adică aici, în ţara noastră şi a lor. Spectacolul de colinde “Noi umblăm şi colindăm” în Slatina, în dreapta Tisei, în colaborare cu Clubul Maramureşenilor din dreapta Tisei ( 8 editii ) Dăm o mână de ajutor la înălţarea bisericii “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” din Hagi Curda, Sudul Bugeacului. Si alte multe şi mărunte…
Despre Muzeul Ţăranului Român nu e nevoie să spunem nimic. E tot timpul prezent în viaţa noastră, bucureşteni, astenizaţi sau nu. Să pomenim totuşi că s-a născut în anul 1907, dintr-o idee cultivată cu devotament de Alexandru Tzigara Samurcas.
Mulţumiri Clubului Maramureşenilor din Dreapta Tisei şi d-lui Adrian Darabană al căror sprijin necondiţionat au făcut posibilă expoziţia.
Aveţi intrebări ? 0721/242-932 sau fratiigolescu@yahoo.com
