martie 30, 2009
Comunicat al Asociatiilor Studentilor Basarabeni din Romania
Asociaţiile studenţilor basarabeni din România îşi exprimă indignarea faţă de încălcarea flagrantă a dreptului fundamental la libera circulaţie prin interzicerea intrării cetăţenilor români pe teritoriul Republicii Moldova în perioada 25-27 martie 2009. Ţinând cont de faptul că în 27 martie pe ambele maluri ale Prutului se sărbătoreşte Unirea Basarabiei cu Regatul României, considerăm acţiunile autorităţilor Republicii Moldova ca fiind îngrijorătoare şi neconcordante cu discursul oficial proeuropean promovat de aceleaşi autorităţi. Tratamentul aplicat unor cetăţeni europeni de către autorităţile moldovene trebuie calificat drept o violare a prevederilor Acordului de Parteneriat şi Cooperare dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. În contextul campaniei electorale desfăşurate în Republica Moldova, încălcările din ce în ce mai frecvente ale drepturilor omului demonstrează atitudinea distructivă a autorităţilor care pretind că Republica Moldova este un stat de drept democratic.
GIRB Suceava
ASEB Oradea
GIB Cluj
LSB Galati (Grup de Initiativa)
OSB Constanta
LSB Timisoara (Grup de Initiativa)
ASEB Craiova
LSB Bucuresti
ATB Iasi
OSBB Brasov
ASEB Bucuresti (Grup de Initiativa)
GIB Bacau (Grup de Initiativa)
(Unde?/Cum?)Votarea din 5 aprilie – București
Se va vota la 2 secții, numai cu pașaportul (inclusiv dacă este expirat):
Consulatul Republicii Moldova în România
Adresa: București, bulevardul Eroilor Nr. 8. vezi strada pe harta
Telefon: +40 (21) 410 98 27. Fax: +40 (21) 410 98 26.
Repere: Stația de metrou Eroilor; în zona Spitalului Municipal, al Operei Române și al clădirii de birouri Opera Center.
Ambasada Republicii Moldova în România
Adresa: București, strada Aleea Alexandru Nr. 40. vezi strada pe harta
Telefon: +40 (21) 230 43 07.
Repere: Stația de metrou Piața Victoriei, ieșire spre bd. Aviatorilor; mergând de-a lungul bd. Aviatorilor, pe dreapta, trebuie sa o luați la dreapta pe Aleea Alexandru. Aceasta este în formă de potcoavă, astfel că într-un final dă tot în bd. Aviatorilor, încercuind cealaltă alee mai mică. După ce treceți de prima Aleea Alexandru, apoi de cele două Aleea Modrogan, pentru ca să intrați din a doua Alee Alexandru (pentru a înțelege ce am scris aici vezi harta mai sus). Sau coborati la statia de metro Aviatorilor si mergeți pe stânga pe bd. Aviatorilor până la Aleea Alexandru.
*Program: 7:00 – 21:00
Aprobată
prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale
nr. 2213 din 27 februarie 2009
INSTRUCŢIUNEA
cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare
din 5 aprilie 2009 în cadrul secţiilor de votare constituite în afara
Republicii Moldova
1. Dispoziţii generale
În conformitate cu legislaţia Republicii Moldova dreptul de a alege îl au cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 18 ani, cu excepţia celor privaţi de acest drept în modul stabilit de lege.
Orice cetăţean al Republicii Moldova, aflat în străinătate, poate vota la secţiile de votare constituite pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova, indiferent de statutul aflării lor pe teritoriul statului respectiv. Membrii biroului electoral al secţiei de votare constituit în afara Republicii Moldova nu sînt în drept să examineze sub orice aspect legalitatea aflării alegătorului pe teritoriul statului respectiv pe întreaga perioada electorală.
Conducătorii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare ale Republicii Moldova aduc la cunoştinţa cetăţenilor aflaţi pe teritoriul statelor respective data, ora şi locul desfăşurării alegerilor prin afişarea acestei informaţii la sediul lor (în incinta clădirii şi/sau pe panourile informaţionale ale acestora), precum şi pe pagina lor web.
Alegerile în Parlamentul Republicii Moldova vor avea loc la 5 aprilie 2009, de la 07:00 pînă la 21:00, ora locală a regiunii în care se află misiunea diplomatică respectivă.
2. Constituirea secţiilor de votare şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare în afara Republicii Moldova
Pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova se organizează cîte o secţie de votare pentru colaboratorii acestor misiuni şi membrii familiilor lor, precum şi pentru cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în ţările respective, indiferent de numărul acestora. Secţiile de votare în cauză aparţin circumscripţiei electorale a municipiului Chişinău.
Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie în conformitate cu propunerile partidelor politice reprezentate în Parlament abilitate cu dreptul de a înainta candidaturi în organele electorale nu mai tîrziu de 15 martie 2009 din 5-11 membri cu drept de vot deliberativ. În cazul cînd propunerele respective nu au parvenit pînă la 9 martie 2009, biroul electoral va fi constituit din rîndul colaboratorilor misiunii diplomatice respective în baza ordinului conducătorului misiunii diplomatice. Dacă numărul colaboratorilor este insuficient, în calitate de membri cu drept de vot deliberativ, prin acelaşi ordin, pot fi numite şi alte persoane – cetăţeni ai Republicii Moldova, cu dreptul de a alege, aflaţi legal pe teritoriul statului respectiv din afara misiunii diplomatice sau consulare a Republicii Moldova.
În termen de 3 zile de la data constituirii biroului electoral al secţiei de votare componenţa acestuia se aduce la cunoştinţa Comisiei Electorale Centrale şi Consiliului electoral al circumscripţiei electorale municipale Chişinău nr.1. Membrii biroului electoral nu pot fi membri de partid şi candidaţi în alegerile respective.
În biroul electoral al secţiei de votare constituit pe lîngă misiunea diplomatică sau oficiul consular al Republicii Moldova se aleg, prin vot secret, preşedintele şi secretarul biroului respectiv.
3. Listele electorale
În secţiile de votare constituite în afara Republicii Moldova, listele electorale se întocmesc în baza datelor colectate de către conducătorii misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare care activează pe teritoriul statelor respective.
După constituirea biroului electoral, misiunile diplomatice şi oficiile consulare aduc la cunoştinţa publică şi actualizează listele electorale deţinute. Listele electorale se afişează la sediul lor (în incinta clădirii şi/sau pe panourile informaţionale).
În lista electorală de bază se înscriu colaboratorii misiunii diplomatice sau ai oficiului consular, precum şi membrii familiilor lor, de asemenea alegătorii care se află la evidenţă consulară permanentă.
În lista electorală suplimentară se înscriu alegătorii care se află la evidenţă consulară temporară şi care au solicitat includerea lor în listele electorale cu 7 zile înainte de ziua alegerilor, precum şi alegătorii care s-au prezentat la votare în ziua alegerilor.
Misiunile diplomatice şi oficiile consulare cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor aduc la cunoştinţa Consiliului electoral al circumscripţiei electorale municipale Chişinău şi Comisiei Electorale Centrale numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale.
Birourile electorale ale secţiilor de votare constituite în afara Republicii Moldova vor estima numărul alegătorilor care vor participa la votare şi vor solicita Consiliului electoral al circumscripţiei electorale municipale Chişinău un număr suficient de buletine de vot specificînd numărul acestora în limba de stat şi limba rusă.
4. Actele de identitate în baza cărora se permite participarea la votare în afara Republicii Moldova
Actul de identitate, ce-i permite cetăţeanului Republicii Moldova să participe la votare în cadrul alegerilor parlamentare organizate peste hotarele Republicii Moldova, poate fi unul dintre cele indicate:
a) paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova pentru ieşire şi intrare din ţară, inclusiv cu termen de valabilitate expirat;
b) livretul de marinar.
5. Securitatea desfăşurării alegerilor parlamentare în cadrul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare
Biroul electoral al secţiei de votare de comun acord cu misiunea diplomatică ori consulară asigură pregătirea localului pentru votare, instalarea urnelor şi a cabinelor pentru vot secret, organizează votarea în ziua stabilită, înştiinţează din timp organele competente ale statului de acreditare pentru asigurarea ordinii în preajma secţiei de votare.
6. Monitorizarea alegerilor parlamentare la secţiile de votare constituite în afara Republicii Moldova
Monitorizarea alegerilor parlamentare la secţiile de votare constituite în afara Republicii Moldova se efectuează de către observatorii şi jurnaliştii acreditaţi conform Regulamentului privind statutul observatorilor şi procedura de acreditare a acestora, aprobat prin hotărîrea CEC nr. 332 din 24.10.2006, şi a Regulamentului cu privire la acreditarea şi activitatea profesională a jurnaliştilor străini în Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.359 din 02.06.1995, precum şi de reprezentanţii concurenţilor electorali.
Observatorii şi jurnaliştii pentru monitorizarea alegerilor în secţiile de votare constituite în afara Republicii Moldova se acreditează de către Comisia Electorală Centrală.
Lista observatorilor internaţionali şi jurnaliştilor acreditaţi pe lîngă Comisia Electorală Centrală va fi adusă la cunoştinţa Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene pentru remiterea ulterioară misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. Totodată, lista integrală a observatorilor internaţionali acreditaţi este disponibilă pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale www.cec.md la rubrica „Alegeri 2009″.
Accesul la procedurile electorale a observatorilor internaţionali şi jurnaliştilor acreditaţi este asigurat la prezentarea legitimaţiei de acreditare (model stabilit de Comisia Electorală Centrală) împreună cu actul de identitate.
7. Particularităţile participării la votare la secţiile de votare constituite în afara Republicii Moldova
Particularităţile participării la votare la secţiile de votare constituite pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova vor fi conforme Instrucţiunii cu privire la particularităţile participării la vot la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, aprobate prin hotărîre de Comisia Electorală Centrală.
Aprobată
prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale
nr. 2258 din 6 martie 2009,
completată prin hot. CEC nr. 2356 din 20 martie 2006,
nr. 2400 din 27 martie 2009
INSTRUCŢIUNEA
cu privire la particularităţile participării la votare în cadrul alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009
1. Modalitatea de votare
În corespundere cu prevederile art. 53 din Codul electoral, fiecare alegător votează personal. Votarea în locul altor persoane nu se admite. Biroul electoral al secţiei de votare înmînează alegătorului buletinul de vot, conform listei electorale, numai la prezentarea actului de identitate, prevăzut la art.53 alin.(3) din Codul electoral, iar alegătorul, primind buletinul de vot, semnează în lista electorală în dreptul numelui său.
2. Votarea în baza listei suplimentare
2.1. Alegătorii din raza secţiei de votare, care nu sînt înscrişi în listele electorale, se înscriu într-o listă suplimentară la prezentarea actului de identitate ce atestă domicilierea lor în perimetrul secţiei de votare respective.
2.2. În aceeaşi listă suplimentară se înscriu şi alegătorii care au venit la secţia de votare avînd certificatul pentru drept de vot. Certificatul pentru drept de vot rămîne la biroul secţiei de votare şi se anexează la lista suplimentară.
2.3. În baza listei suplimentare votează şi persoanele indicate la punctul 3.1 din prezenta Instrucţiune.
2.4. Persoanele care nu au fost incluse în listele electorale pe motiv că nu au înregistrare permanentă sau temporară la domiciliu vor putea vota în secţiile de votare corespunzătoare locului de înregistrare la ultimul domiciliu sau reşedinţă. Această categorie de persoane vor fi incluse în listele suplimentare.
Pct. 2.4. completat prin hot. CEC nr. 2356 din 20.03.09
3. Votarea la locul aflării (cu urna mobilă)
3.1. În cazul în care alegătorul, din motive de sănătate sau din alte motive întemeiate, nu poate veni în localul de votare, biroul electoral al secţiei de votare, desemnează la cererea verbală sau scrisă a acestuia, cel puţin doi membri ai biroului care se deplasează la locul unde se află alegătorul cu o urnă de vot mobilă şi cu materialul necesar pentru votare: lista electorală suplimentară, semnată de preşedintele şi secretarul biroului electoral (a alegătorilor care au solicitat votarea la locul aflării lor); buletinul de vot; ştampila specială „ALEGERI 05.04.09″ pentru aplicare în actul de identitate; ştampila cu menţiunea „Votat”; tuşiera. Echipa care se deplasează cu urna de vot mobilă poate fi însoţită de observatori.
În lista electorală de bază, în dreptul numelui persoanei respective, se face menţiunea „Votat la locul aflării”.
3.2. Cererile pot fi transmise biroului electoral, începînd cu data de 22 martie pînă la 5 aprilie curent, ora 15.00, şi se fixează într-un registru, parte componentă a documentaţiei electorale. Deplasarea la domiciliul alegătorului poate fi efectuată pe parcursul zilei, cu condiţia de a reveni la secţia de votare pînă la ora 21.00. Membrii biroului, deplasaţi la alegător, sînt obligaţi să-i asigure posibilitatea exercitării libere a dreptului de vot.
3.3. În acelaşi mod votează şi persoanele deţinute pe baza unui mandat de arestare pînă la pronunţarea sentinţei judecătoreşti, persoanele condamnate la privaţiune de libertate a căror sentinţă nu este definitivă, cele care execută o sancţiune administrativă sub formă de arest şi persoanele condamnate la privaţiune de libertate prin hotărîre judecătorească definitivă pentru infracţiuni uşoare şi mai puţin grave. Lista acestei categorii de alegători se întocmeşte de conducătorul instituţiei corespunzătoare, se semnează şi se autentifică cu ştampila instituţiei şi se transmite, cel tîrziu la 15 martie curent, la secţia de votare din perimetrul respectiv.
3.4. Cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot, care în ziua votării se află în staţiuni balneare, case de odihnă, spitale amplasate în altă localitate decît locul permanent de trai al bolnavului, dar situate pe teritoriul Republicii Moldova votează la secţiile de votare în a cărei rază se află staţiunea balneară, casa de odihnă ori spitalul în care se află bolnavul. Listele electorale ale categoriei menţionate de alegători se întocmesc pe baza datelor prezentate de conducătorii instituţiilor medicale respective.
3.5. Persoanele internate în spitalele amplasate pe acelaşi sector cu domiciliul lor votează conform regulilor votării la domiciliu.
4. Votarea în afara Republicii Moldova
4.1. Persoanele aflate în afara Republicii Moldova votează la secţiile de votare de pe lîngă ambasadele şi oficiile consulare ale Republicii Moldova.
4.2. Votarea în secţiile de votare constituite pe lîngă ambasadele şi oficiile consulare ale Republicii Moldova se efectuează în conformitate cu Instrucţiunea cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009 în cadrul secţiilor de votare constituite în afara Republicii Moldova, aprobată prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.2213 din 27 februarie 2009.
5. Actele de identitate în baza cărora se permite participarea la votare
Votarea se efectuează în baza actelor de identitate stipulate la art.53 alin.(3) din Codul electoral.
Cetăţenilor Republicii Moldova li se permite să participe la votare în ziua de 5 aprilie 2009, în baza buletinelor de identitate cu termen de valabilitate expirat.
Pct. 5. completat prin hot. CEC nr. 2400 din 27.03.09
6. Votarea în baza declaraţiei de şedere
6.1. Persoanele cu drept de vot care, după ultima participare la alegeri, şi-au schimbat locul de şedere şi au depus, cel tîrziu cu 45 de zile înainte de alegeri, la organul administraţiei publice locale o declaraţie cu privire la locul nou de şedere pentru a putea fi înscrise în lista de alegători în secţia de votare corespunzător locului şederii şi radiate din lista electorală de la locul şederii precedente, vor vota în secţiile de votare conform declaraţiei depuse.
6.2. Această declaraţie este temei doar pentru înscriere în listele electorale şi nu poate fi utilizată pentru alte operaţiuni juridice.
7. Modalitatea de aplicare a ştampilei speciale „ALEGERI 05.04.09″ în actele de identitate
7.1. În calitate de măsură de control pentru neadmiterea multiplei votări, tuturor alegătorilor care participă la votare li se aplică ştampila „ALEGERI 05.04.09″ în actul de identitate.
7.2. Ştampila „ALEGERI 05.04.09″ se aplică în actul de identitate odată cu eliberarea buletinului de vot:
- la pagina 6 din paşaportul pentru ieşire şi intrare în Republica Moldova;
- la pagina 8 a fişei de însoţire a buletinului de identitate;
- la pagina 4 ori 6 a paşaportului de tip ex-sovietic, unde este aplicată ştampila „Cetăţean al Republicii Moldova”;
- în actul de identitate provizoriu (formularul nr.9);
- la compartimentul „Însemnări speciale” a livretului militar, a livretului eliberat de Centrul Serviciului Civil şi a livretului de marinar.
martie 28, 2009
Studenții basarabeni din București au celebrat 91 de ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României
Liga Studenților Basarabeni din București (LSB București), în parteneriat cu Galeria Sigma și Cricova România a organizat expoziția foto-documentară ”Celebrarea a 91 de ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României”. În cadrul evenimentului au fost prezentate obiecte din colecțiile anticarilor Ion Rogojanu și Ioan Vescan, precum și din patrimoniul Muzeului Național de Istorie de la Chișinău și din cel al Bibliotecii Metropolitane din România. De asemenea, a fost prezentat scurtmetrajul Limba noastră cea română, realizat de Direcția cultură a Primăriei Municipiului Chișinău. Printre invitați s-au numărat dr. Ion Constantin, cercetător în cadrul Centrului de Studii pentru Românii de Pretutindeni, prof. Vladimir Iliescu, prof. Geo Stroe, presedintele Academiei Dacoromâne, precum și jurnaliști și persoane implicate în activitățile de ordin civic.
Vorbitorii au accentuat importanța covârșitoare a evenimentului din 27 martie 1918, în primul rând valoarea simbolică a acestuia, ca reper al multora dintre românii de pretutindeni. De asemenea, cei mai în vârstă le-au transmis un mesaj răspicat studenților prezenți. Având în vedere necesitatea acută de tineri specialiști în cele mai diverse domenii, tinerii ar trebui să se concentreze în primul rând asupra construirii lor din punct de vedere profesional, astfel încât la momentul oportun să poată determina lucrurile să ia o turnură favorabilă țării. S-a vorbit și despre românii din Basarabia, Nordul Bucovinei, Bugeac, Tribalia (nordul Bulgariei de azi) și Maramureșul istoric. Aceștia, catalogați în unele surse drept români din jurul României, nu au renunțat niciodată la cetățenia română, ci au pierdut-o impuși fiind de circumstanțe. Totuși, fondul cultral și identitar comun reprezintă în continuare un imperativ pentru toți ceilalți să îi considere români și să fie tratați ca atare.
Către finalul întâlnirii dl Mihai Nicolae, președintele Institutului Frații Golescu, le-a oferit celor prezenți o lecție despre vinul autentic din Basarabia, inițiindu-i în arta degustării.
Este de remarcat că pe întreg parcursul zilei de 27 martie au avut loc manifestații organizate de asociații ale basarabenilor din România, menite să marcheze momentul Unirii Basarabiei cu Regatul României.
Tudor Cojocaru, LSB București
martie 27, 2009
LSB Bucuresti va invita la Celebrarea a 91 de ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul Romaniei
în parteneriat cu Galeria Sigma şi Cricova România organizează în data de 27 martie 2009, ora 16:00 expoziţia foto-documentară menită să consemneze 91 de ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României.
Unirea se întâmplă de 91 de ani. În fiecare an de 27 martie vrem să fim împreună pentru a marca o dată istorică care ne-a făcut şi mai români pe unii dintre noi.
Anul acesta vom sta de vorbă cu invitaţi de seamă, trimiţând gând bun către un atunci memorabil. Chişinăul interbelic de pe vremea când la Sfatul Ţării se luau decizii cruciale va fi cadrul simbolic pe care-l vom reconstitui – în semn de omagiu – prin documente vizuale.
Şi pentru că vinul bun nu poate lipsi de la nici o sărbătoare, vrem să celebrăm aflarea noastră împreună apreciind cum se cuvine şi degustând din vinurile cele mai de soi oferite de Cricova România.
Ne vom bucura mult să vă avem alături cu acest prilej remarcabil. Vă aşteptăm cu drag la Galeria Sigma de pe str. Luigi Cazzavillan, 12, în data de 27 martie, ora 16:00.
Cu mulţumiri respectuoase,
Membrii Ligii Studenţilor Basarabeni din Bucureşti
Din program:
Proiectare de scurte documentare şi discuţii pe tema Unirii alături de dr. Ion Constantin (Centrul de Studii pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Bibliotecii Metropolitane Române ”Mihail Sadoveanu”), ziaristul Ion C. Rogojanu şi dl. Ioan Vescan. În partea a doua a serii dl Mihai Nicolae (Institutul Fraţii Golescu) ne va iniţia în arta degustării vinului din Basarabia.
Obiectele expuse fac parte din colecţiile personale ale anticarilor Ion C. Rogojanu şi Ioan Vescan, precum şi din fondurile Muzeului Naţional de Istorie din Chişinău şi ale Bibliotecii Metropolitane Române
martie 21, 2009
Chirtoacă, studenții bucureșteni și întrebările ispititoare. Cum a fost?
Primarul general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, a conferențiat în fața a circa 400 de bucureșteni și oaspeți din afara capitalei, în sala Aula Magna a facultății de Drept. Majoritatea au constituit-o tinerii basarabeni aflați la studii sau la muncă în capitala românilor. Chiar dacă popularizarea evenimentului a avut loc prin intermediul celor mai diverse canale, inclusiv pe grupurile de discuții ale românilor localnici, se pare că cei mai interesați de ceea ce se întâmplă în statul de peste Prut sunt anume românii basarabeni aflați în București. Probabil că interesul sporit al acestora se datorează și iminentelor alegeri parlamentare, astfel încât prezența acestora a însemnat, pe lângă toate,și implicare civică.
Evenimentul a început cu o scurtă prezentare a actualei situații din Republica Moldova, în care primarul a încercat să redea cât mai concis aspectele pozitive și negative ale acesteia, pentru ca mai apoi să se treacă la partea cea mai așteptată a întâlnirii și anume, la seria de întrebări din partea publicului. Procedura utilizată a fost cea a însemnărilor pe hârtie transmise invitatului. Inițial atmosfera părea mai degrabă oficială, cu un aer de solemnitate și prețiozitate. În scurt timp însă, studenții, animați și de nerăbdarea provocată de răspunsul primarului, au devenit din ce în ce mai activi, astfel încât interacțiunea dintre cei doi actori principali – Dorin Chirtoacă și publicul – a devenit din ce în ce mai firească și degajată.
Întrebările au curs, iar destinatarul acestora le-a primit cu răbdarea-i caracteristică și tactul obișnuit, chiar dacă multe dintre acestea au provocat amuzamentul sălii, dar și al primarului însuși. Răspunsurile au fost însă pe măsură. Comportamentul dezinvolt al absolventului facultății de Drept de la București s-a văzut în mai toate situațiile, inclusivcând a primit o întrebare de la cititorii blogului Stelei Popa, adresată de însăși Stela Popa (transmisă probabil de către aceștia, prin ea). Dorin Chirtoacă nu a recunoscut-o inițial pe fosta prezentatoare TV: ”Dar dvs. semănați foarte bine cu d-șoara Popa! Ah, Stela, chiar tu ești? Nu te-am recunoscut. De ce nu zici direct: o întrebare din partea Stelei Popa? Bandită mai ești…”. Pentru ca mai apoi să revină asupra subiectului: ”Văd că d-șoara Popa notează de zor ce spun eu…”
Întâlnirea nu a fost lipsită nici de provocări mai mult sau mai puțin relevante ale unor studenți mai sceptici, care ulterior începuseră să genereze oprobiul publicului. În final însă, acestea s-au dovedit de bun-augur, căci își găsiseră răspunsuri mai mult decât potrivite, însoțite de aplauze și zâmbete ale studenților. De asemenea, acest tip de întrebări incisive sunt deosebit de utile pentru toată lumea, or astfel multe dintre întrebările și nedumeririle celor care nu se exprimă se clarifică, fără a lăsa loc de interpretări și speculații neadecvate. Mai mult, cei câțiva interlocutori mai insistenți s-au ales și cu invitații de a veni la Chișinău pentru a-și pune în practică ideile.
În general, cele mai multe dintre întrebările adresate au provocat agitație în sală și surprindere plăcută pe fața lui Chirtoacă, cel care a recunoscut la final că Bucureștiul într-adevăr, călește, iar acest lucru se vede în conținutul și calitatea întrebărilor.
Întrucât numărul întrebărilor a fost unul foarte mare, voi încerca să redau cât mai laconic conținutul unora dintre întrebările citite și a răspunsurilor auzite, fără a avea însă pretenția de a exprima conținutul întocmai din motive tehnice. Această formă de relatare a fost condiționată și de existența nenumăratelor precedente din presă și mai ales din blogosferă, când s-au operat denaturări ale conținutului comunicării. Așadar:
- Care este procentul din Produsul Intern Brut pe care preconizați să-l acordați învățământului?
- Preconizăm să alocăm învățământului 10% din PIB.
- Care este membrul PL care va fi înaintat pentru funcția de președinte al RM?
- Am hotărât să nu enunțăm încă numele acestuia, cu atât mai mult cu cât ese foarte posibil ca acesta să depindă și de celelalte partide din coaliția post-electorală. (n.a. aviz celor care speculează existența unei ”lupte” dintre Pl și celelalte partide cu (,) care colaborează acesta în cadrul coaliției din CMC)
- Este adevărat că toate deciziile din partid le ia dl. Mihai Ghimpu?
- Nu este adevărat. Gândiți-vă, dacă vreți, și la faptul că fiecare dintre liderii partidului acționează de sine-stătător, aflându-se în locuri total diferite, sau la faptul că de când am început campania m-am văzut cu dl. Ghimpu doar de câteva ori, menținând legătura doar prin telefon, așa cum procedez și în cazul celorlalți colegi. Desigur, în cadrul biroului permanent al partidului, fiecare își îndeplinește funcția sa, inclusiv dl. Ghimpu pe cea de președinte.
- Care este partidul pentru care ați opta în cazul unei eventuale coaliții?
- Acele partide sunt aceleași care fac parte din coaliția din CMC. Puterea (i.e. comuniștii) au simpatizanți, dar și sateliți, cel puțin la fel de periculoși. Printre cei care și-au manifestat intenția de a fi alături de comuniști se numără PPCD și PDM, iar printre sateliții acestora (cu (,) care nu am putea să ne aliem niciodată) sunt UCM, Patria-Rodina (n.a. hohote și chicoteli în sală), PSD și alții, vreo 8 în total. Trebuie să avem în vedere că și în partidele formal de opoziție se află mulți dintre cei din vechea gardă comunistă, iar RM a fost condusă până acum numai de comuniști și nomenclaturiști, de la Snegur până la Lucinschi și Voronin.
- În campania din toamnă pentru uninominalul din România l-ați susținut pe Eugen Tomac. Știați că este pepecedist?
- Trebuie să avem în vedere ceea ce a reprezentat Frontul Popular de-a lungul atâtor ani. Pentru greșeala din 5 aprilie 2005 trebuie învinuit omul Roșca, nu partidul PPCD, or chiar și acum foarte mulți dintre membrii PPCD din țară se numesc frontiști, și nu pepecediști, în virtutea idealurilor promovate de Front de-a lungul anilor.
- În ce măsură este susținut PL-ul de partidele din România?
- PL colaborează cu PD-L, iar asta s-a văzut în primul rând la nivelul primăriilor și consiliilor locale.
- Ce părere aveți despre șansele tinerilor basarabeni din România să se angajeze aici?
- Veniți acasă!
- Cum am putea rezolva diferendul transnistrean?
- În primul rând prin crearea de contraste. Atât timp cât locuitorii din stânga Nistrului nu vor avea nici un motiv real pentru a dori reîntregirea, nu avem ce face. Acolo există Sheriff-ul lui Smirnov, iar aici există rețeaua lui Voronin. E același lucru. Mai nou, Smirnov a confiscat urnele de vot din satul de ”frontieră” Corjova, ceea ce este o bătaie de joc la adresa oficialilor noștri. Acest lucru demonstrează că recentele întâlniri dintre ruși și moldoveni sunt doar formale. Tot Putin este cel care decide ce se va întâmpla. Ceilalți au rolul de a se face că totul e bine și de a zâmbi optimist. De fapt însă…
- Cum vedeți o alianță cu PLDM?
- Suntem deja în alianță în cadrul PMC.
- Cum vor fi relațiile dintre Rusia și RM dacă la putere va ajunge PL?
- Alături. Nici în genunchi, nici dedesubt, nici într-o oricare altă poziție, ci numai alături.
- Ce garanții există pentru ca promisiunile pe care le faceți acum să se și realizeze?
- Singurele garanții le reprezintă atitudinea luată, poziția avută și faptele de până acum.
- Ce soluții ar putea fi la lichidarea golului informațional dintre România și RM?
- Numai crearea unui spațiu informațional unic și stimularea jurmaliștilor de pe ambele maluri ale Prutului să-și orienteze activitatea și către celălalt mal.
- Ce părere aveți despre posibilitatea Unirii României cu RM?
- Este un subiect delicat. Atât timp cât există o graniță stabilită pe Prut și recunoscută la nivel internațional, singura cale ar fi aderarea la UE. Mai intâi am putea obține statutul de stat asociat UE și să circulăm liber, pentru ca mai apoi să devenim membri cu drepturi depline. Trebuie să avem în vedere că RM este mai avantajată decât Ucraina din acest punct de vedere, ceea ce înseamnă că Bugeacul și nordul Bucovinei ar putea reveni foarte greu statului român. Însă, în viitor sunt posibile multe scenarii. Românii au fost de multe ori nedreptățiți de-a lungul istoriei, dar acum depinde numai de noi dacă suntem capabili să ne apărăm interesele, chiar și în fața UE. Important este că PL va susține în continuare unicul adevăr istoric existent, iar acesta trebuie conștientizat în primul rând la nivelul populației.
- Ce așteptări aveți în pentru alegerile din 5 aprilie?
- Sondajele ne situează pe primul loc în capitală și pe locul 2 sau trei în țară. Prefer însă să nu mă gândesc prea mult la aceste aspecte. Decât să ne gândim la procentajul pe care îl vom acumula, preferăm să muncim zilnic pentru a-l spori.
- Ce prevede programul PL în legătură cu eradicarea reminiscențelor vechiului regim criminal?
- În primul rând trebuie să desecretizăm arhivele SIS și să aplicăm regimul lustrației.
- De ce nu sunt prezenți și alți lideri ai partidului? Nu credeți că PL se axează prea mult pe imaginea dvs.?
- Simplu. Pentru că este o întâlnire cu primarul Chișinăului, așa cum spune și anunțul. Nu consider că partidul se axeaxă prea mult pe imaginea mea, or în momentul de față ceilalți colegi ai mei se află în teritoriu, implicați fiind și ei în activitatea partidului, la fel ca mine.
- Există și alte persoane în afară de dvs. care să fie capabili să vorbească în numele partidului?
- Îmi pare rău dacă dvs. considerați că un prorector al Academiei Economice, un jurnalist, un pedagog, un filolog sau un conferențiar universitar nu ar putea vorbi.
- Care sunt prioritățile partidului pentru cei 4 ani de guvernare?
- În primii 2 ani ne vom axa pe revenirea la normal, în principal pe întoarcerea datoriilor acumulate de regimurile precedente, iar în următorii 2 va trebui să lucrăm mult asupra asigurării cetățenilor cu un trai decent, omenesc.
- Cum puteți susține titulatura partidului în condițiile în care măsuri precum stabilirea unui plafon al salariilor este o măsură socialistă?
- Dacă ați fi citit cu atenție programul, ați fi observat că este vorba despre stabilirea unui plafon minim al salariilor de 2000 de lei, care ar putea asigura un trai decent. Nu este vorba în nici un caz de o măsură socialistă, ci una care se practică în toate țările conduse de liberali. De asemenea, puteți regăsi măsuri tipic liberale în conținutul întregului program.
- Având în vedere că pentru a deveni stat asociat al UE, relația dintre aceasta din urmă și RM trebuie să fie una bilaterală. Care este actuala părere a oficialilor europeni, factori de decizie de la Bruxelles, în legătură cu actualii noștri oficiali?
- Partenerii de dialog de la Parlamentul UE ai oficialilor noștri sunt perfect conștienți de contrastele dintre vorbele și faptele celor din urmă. Au fost nenumărate cazuri când Voronin sau Ostalep au spus una și au făcut alta. Iar asemenea lucruri nu pot fi trecute cu vederea.
Șirul de întrebări s-a încheiat printr-un discurs al lui Chirtoacă adresat în primul rând studenților, în care a îndemnat la optimism, încredere în propriile forțe și curaj, așa cum a dat dovadă și grupul de studenți români basarabeni conduși de unchiul său, Gheorghe Ghimpu, care în 1971 se adresa într-o scrisoare scrisă cu grafie latină către postul de radio Europa Liberă, condamnând cizma rusească care a distrus milioane de vieți.
Spre final au fost aduse mulțumiri voluntarilor care au contribuit la popularizarea evenimentului.
Întâlnirea de la București, care a durat aproximativ 4 ore, a fost ultima din cadrul seriei celor 5 orașe, incluzând Galați, Iași, Suceava și Bacău. Este de remarcat faptul că au fost prezenți membri ai tuturor asociațiilor studenților basarabeni din București, precum și mulți dinte cei care s-au stabilit în capitală, ceea ce demonstrează că interesul pentru tânărul primar al Chișinăului este unul unanim și manifest.
autor: Tudor Cojocaru pentru CAPITALA
poze: Dinu Guțu
Masa rotundă “BASARABIA-Pământul Misiunii Noastre”
Biblioteca Metropolitană Bucureşti-Centrul de Studii pentru Românii de Pretutindeni şi Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina vă invită la masa rotundă Basarabia Pământul misiunii noastre, care va avea loc miercuri, 25 martie 2009, ora 15.00, la Sediul Central Mihail Sadoveanu al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, Sectorul 1, Strada Tache Ionescu Nr.4.
Coordonator CSRP,
Prof. dr. Adina Berciu-Drăghicescu
martie 18, 2009
10 motive pentru a-l vedea pe Chirtoacă la București
Peisajul politicii din RM este unul cu totul special. Cercetători, politologi, analiști încearcă-n continuu să ofere explicații valabile pentru acest spațiu răsăritean diferit de toate celelalte. În acest context, rareori se nimerește un raport, un studiu sau o analiză care să nu menționeze fericitul precedent din vara lui 2007, când un tânăr politician, absolvent al facultății de Drept de la București și licențiat al Sorbonnei de la Paris a câștigat lupta pentru Primărie cu nimeni altul decât candidatul atot-puternicului partid comunist. Dincolo de rațiunile de ordin practic pentru care a fost ales Dorin Chirtoacă în fruntea Municipalității, decizia covârșitoare a chișinăuienilor în favoarea tânărului jurist a avut și o profundă semnificație simbolică. Proiectul de spălare pe creier a băștinașilor români moldoveni, implementat cu atâta sârg și constanță de esticii imperialiști a eșuat. A învins speranța împotriva resemnării, competența împotriva ignoranței, demnitatea împotriva lașității, iar șirul poate continua.
În timp, schimbările în bine aduse capitalei, atitudinea neschimbată în legătură cu valorile de bază declarate încă de la început și nu în ultimul rând un ritm de muncă susținut și benefic întregii comunități au făcut din Dorin Chirtoacă persoana cea mai populară în stat, depășit fiind numai de către președintele-dictator Voronin.
În acest context, vizita de vineri la București (Facultatea de Drept, ora 18:00) a primarului de Chișinău constituie chiar și pentru cei mai înrăiți adversari ai acestuia (puțini la număr din câte îmi pot da seama studiind aici) un minunat prilej pentru a da ochii cu acesta, trecând din ipostaza de comentator pasiv și anonim, la cea de participant activ la dezbaterea publică deschisă (deci nevoit argumentată). De asemenea, cei care sunt deja susținători ai edilului capitalei, au șansa de a-i adresa întrebările acumulate de atâta vreme.
Voi încerca, așadar, să rezum cele mai importante 10 motive pentru care un cetățean moldovean aflat la București ar trebui să profite de întâlnirea cu Dorin Chirtoacă de la București:
- DC este cel care a luat atitudine, în mod constant, față de încălcările drepturilor omului (vezi cazul liceenilor de la Asachi, cazul lui Anatol Mătăsaru, agresiunile asupra presei independente, etc.).
- DC și-a asumat rolul de locomotivă a opoziției anti-comuniste (de altfel, așa îl prezintă și majoritatea sondajelor).
- DC reprezintă o nouă generație de politicieni din RM, capabili să direcționeze statul către un viitor mai limpede și mai sigur.
- Multe dintre întrebările, nedumeririle și problemele acumulate de cetățeni pe parcursul mandatului primarului pot fi lămurite acum.
- Este o bună ocazie de a afla din primă sursă ce prespune munca de primar al municipiului Chișinău.
- Având în vedere vârsta lui DC, chestiunile legate de problemele studenților își pot găsi soluții încă viabile.
- Luarea de atitudine și implicarea în dezbaterea publică reprezintă o dovadă de responsabilitate și respect de sine.
- Experiența lui DC poate fi de un real folos celor care doresc să se implice în sectorul civic, dată fiind activitatea din studenție a actualului primar.
- Pentru cei care au șansa rară de a trece Prutul este o oportunitate importantă de a cunoaște mediul social-politic din RM fără e depune vreun efort notabil, prin prisma unui politician moldovean reprezentativ.
- Românii bucureșteni pot avea acces, prin această întâlnire, la o altă față a RM, care le-ar putea schimba multe dintre ideile preconcepute inoculate abuziv și eronat timp de atâția ani.
Fără a avea pretenția de fi epuizat toate motivele, închei cu citatul lui Tolstoi care zicea că ”indiferența nu este decât lașitate”…
Deci, haideți să discutăm, să dezbatem, să ne certăm, dar să ne educăm simțul responsabilității și să scăpăm de lașitate!
martie 16, 2009
(foto)Lansarea la București a volumului ”Despre Geopolitică”, de Oleg Serebrian
Luni seara a avut loc lansarea volumului Despre geopolitică, scris de politologul Oleg Serebrian. Evenimentul a fost găzduit de librăria Mihai Eminescu din centrul Bucureștiului, aceeași locație unde a fost lansată cu puțin timp în urmă o altă lucrare importantă ce abordează problematica Republicii Moldova în contextul geopoliticii mondiale, Cine suntem noi? de Dan Dungaciu. Astfel, editura Cartier, care își are sediul la Chișinău, își începe în forță activitatea în acest an 2009, îmbogățindu-și gama Istoric prin două noi apariții marcante. Și de această dată sala librăriei a fost foarte aglomerată. Evenimentul i-a reunit pe mulți dintre cei interesați de subiect – români bucureșteni, dar și români basarabeni deopotrivă care au urmărit cu viu interes atât expunerile vorbitorilor principali, cât și dezbaterea ivită în mod firesc, dată fiind complexitatea subiectelor abordate.
Armand Gosu, redactor la Revista 22 a ținut să evidențieze nevoia unui asemenea demers având în vedere actuala situație din domeniul geopoliticii. Ținând cont de faptul că domeniul geopoliticii din România duce lipsă de apariții originale și contribuții proprii ale autorilor români, lansarea unui asemenea volum pe piața din țară trebuie să fie primită cu atenția cuvenită. Read the rest of this entry »
martie 14, 2009
Semneaza petitia MEMORIALUL PATIMILOR ROMÂNEŞTI!
SEMNEAZA AICI (mergi in josul paginii)!
A trecut o perioadă de peste jumătate de secol de la momentul în care România, sub presiunea puterilor unite ale hitlerismului german şi ale comunismului sovietic, a fost nevoită să se retragă temporar din Basarabia şi Bucovina de Nord, iar apoi să renunţe la ele, ca urmare a unui tratat de pace care nu a luat în considerare marile sacrificii militare ale poporului român alături de aliaţi.
Anii petrecuţi în închisoarea comunistă din interiorul Cortinei de Fier au constituit ani de teroare, de alterare a spiritului naţional în încercările de formare ale aşa-zisului om nou. Iar formarea acestui “om nou” a avut loc la indicaţiile Kremlinului, atât pe teritoriul României cât şi în fostele teritorii interbelice ale României.
În perioada ocupaţiei ţării de trupele sovietice mii de cetăţeni români născuţi în Basarabia şi Bucovina sau cetăţeni români de origine germană au fost luaţi de lângă familiile lor şi deportaţi în URSS.
În zonele atribuite URSS prin tratatul de la Paris, a avut loc un adevărat genocid împotriva populaţiei româneşti. Prin politica sovietică programată de epurare şi modificare a structurii etnice, circa un milion de români au fost executaţi, torturaţi, sau au fost deportaţi în Siberia şi în stepele Asiei.
Au trecut alţi 20 de ani de la eliberarea de sub influenţa şi ameninţarea imperiului comunist de la Răsărit, perioadă echivalentă în timp cu creşterea şi formarea unei noi generaţii care n-a cunoscut împilarea străină.
Datorită tăcerii Bucureştiului, lumea vestică nu cunoaşte sacrificiul şi pierderile imense pe care românii le-au suferit sub ocupaţia sovietică.
Dacă, pe undeva, este explicabilă tăcerea din perioada de dinainte de Decembrie 1989 când România s-a găsit sub dominaţia sovietică, devine greu de înţeles continuarea după colapsul URSS a aceleiaşi politici de tăcere şi ascundere a adevărului privitor la tragedia românească.
România de astăzi, care este moştenitoarea de drept a statului român antebelic, are obligaţia asumării datoriilor, cel puţin morale, faţă de toţi cetăţenii săi, inclusiv faţă de cei din teritoriile care i-au aparţinut înainte de război, cetăţeni care au contribuit şi ei la dezvoltarea statului român la fel ca toţi cei care au avut şansa să se găsească după ocupaţia sovietică în interiorul graniţelor actuale ale României.
De aceea, noi semnatarii acestui Document,
- considerând că noi toţi, supravieţuitori şi urmaşi ai marei tragedii prin care a trecut poporul român, avem datoria să o facem cunoscută spre veşnica rememorare, viitoarelor generaţii pentru a le ajuta să nu-şi uite adevăratele rădăcini şi istoria;
- considerând că lumea trebuie să afle măcar în ceasul al doisprezecelea că şi românii, la fel ca alte popoare îşi au martirii lor nevinovaţi;
- considerând că nimeni nu are dreptul să păstreze tăcerea asupra suferinţelor şi pierderilor pe care poporul român le-a îndurat ca urmare a ocupării teritoriului său;
- considerând că Statul român are datoria de a cinsti sutele de mii de români care au fost torturaţi, ucişi, mutilaţi sufleteşte, sau deportaţi de forţe străine ostile doar pentru vina de a fi cetăţeni loiali ai României,
Cerem Parlamentului României ca reprezentant al Poporului român;
Cerem Preşedintelui României ca reprezentant al Statului român;
Să legifereze şi să ratifice obligaţia pentru Guvernul României de a finanţa şi a ridica un Monument al Suferinţei Româneşti care să comemoreze tragedia românească prin care sute de mii de cetăţeni români au fost supuşi unui adevărat genocid etnic ca urmare a ocupării sovietice a ţării şi a fostelor teritorii care au aparţinut statului român interbelic,
PUTEM IERTA, DAR NU PUTEM UITA
martie 12, 2009
Votul ca privilegiu
Republica Moldova este, conform Constituției sale, un stat democratic în care fiecare cetățean este în drept să-și exprime liber opțiunile, inclusiv pe cele politice. În aceste condiții, statul prin instituțiile și organele sale competente trebuie să asigure condițiile necesare pentru ca dreptul la vot să poată fi exercitat de un număr cât mai mare de cetățeni. Cu toate acestea, legea RM spune că în cazul în care există cetățeni moldoveni pe teritoriul României sau a unor state străine, aceștia au dreptul să voteze în cadrul ambasadelor RM. Ce se întâmplă însă atunci când într-unul din aceste state nu există o ambasadă a RM, pur și simplu? Singura soluție în acest caz este deplasarea potențialilor alegători într-o altă țară care în care ar găsi o ambasadă. Este cazul moldovenilor din Spania care au fost nevoiți să se deplaseze în Franța. La prima vedere, lucrurile nu par extraordinar de grave, mai ales în contextul celorlalte nereguli care le dau de furcă moldovenilor. Totuși, situația nu este deloc normală, din mai multe motive. Este încălcat principiul universalității votului, în sensul în care este de la sine înțeles că o deplasare, cazare și întreținere pe parcursul a cel puțin 2 zile nu este deloc ceva care și-ar putea permite toată lumea. În orice caz, cheltuielile pentru un asemenea demers sunt mult peste cele de deplasare în sectorul, zona sau orașul mai apropiat, unde să se afle secții de votare.
Situația cetățenilor moldoveni din România este una edificatoare în acest sens. Foarte mulți dintre aceștia sunt studenți, iar studenții, după cum se știe, nu sunt chiar categoria de persoane care să-și permită luxul de a circula pe cont propriu unde și când vor. Asta ar fi o parte a problemei. Cealaltă constă în incapacitatea secției de vot din cadrul ambasadei RM în România de a face față numărului mare de alegători care, în 2005, a fost de peste 6000. Este de notat faptul că au reușit să voteze puțin peste 4000 de persoane. Așadar, am rămas cu circa 2000 de persoane care nu și-au putut exercita dreptul de cetățean dintr-un motiv banal – s-a terminat programul, iar secțiile de vot au fost suprasolicitate.
În atare condiții, oricine dintre noi este în măsură să (își) pună întrebarea ”cine este de vină și de ce se lasă exercitarea unui drept pe seama norocului și întâmplării?”.
Ne pomenim în situația bizară în care un stat a cărui populație stagnează în jurul a 30 % când vine vorba de prezență la vot, își permite să dea cu piciorul unui număr foarte mare de alegători. Nu mi-aș dori să aflu că ceea ce se întâmplă nu este decât un nou experiment, mai mult ori mai puțin cinic.
Tudor Cojocaru
Sursa: ziarul Capitala
