noiembrie 25, 2008
COMUNICAT al Organizatiilor basarabenilor din Romania
Organizaţiile studenţilor basarabeni sunt structuri neguvernamentale, apolitice, ce recomandă tuturor membrilor şi simpatizanţilor exercitarea dreptului de vot în conformitate cu propriile convingeri şi expectanţe.
Considerăm esenţială pentru buna colaborare la nivel asociativ naţional (în conformitate cu cele stabilite la Timişoara în perioada 14 – 16.11.2008) neimplicarea organizaţiilor studenţeşti ale basarabenilor în lupte politice, care pot produce conflicte nedorite şi cu efecte imprevizibile.
În acest sens, organizaţiile studenţilor basarabeni reafirmă îndemnul participării la vot în conformitate cu convingerile intrinseci ale fiecărei persoane care beneficiază de acest drept constituţional.
Susţinem totodată importanţa cooperării, în afara sferei politice, a organizaţiilor studenţeşti basarabene din România.
Data
25.11.2008
GIRB Suceava
ASEB Oradea
CSBB Galati
GITB Bucuresti
OSEB Sibiu
OSBB Brasov
OSB Constanta
OSB Timisoara
ASEB Craiova
Sursa: www.basarabeni.ro
Foto: Tudor Cojocaru
noiembrie 22, 2008
Vernisajul expozitiei „Cernauti in carti postale ilustrate” – colectia Corneliu Beda
Institutul “Fratii Golescu” va invita Marti, 25 noiembrie 2008, ora 18.00, cu ocazia implinirii a 600 de ani de la prima atestare documentara a orasului Cernauti si a 90 de ani de la Unirea Bucovinei cu Romania, la vernisajul expozitiei „Cernauti in carti postale ilustrate” – colectia Corneliu Beda, care se va desfasura in perioada 25 noiembrie – 2 decembrie 2008 la Centrul Cultural al M.I.R.A. (Ministerul Internelor si al Reformei Administrative) din Bucuresti.
Adresa: Str. Mihai Voda Nr. 17, sector 5, Bucuresti. Tel: 0721242932.
noiembrie 20, 2008
Republica Moldova va putea beneficia de Eastern Partnership (Parteneriatul Estic) un nou program al UE adresat zonei de vecinatate
George Dura, cercetator la Center for European Policy Studies (CEPS) al Comisiei Europene si colaborator al Freedom House (SUA) a tinut miercuri, 19 noiembrie, o prelegere deschisa la Facultatea de Sociologie – Universitatea Bucuresti in cadrul careia s-a discutat despre raspunsul Uniunii Europene fata de noua politica asertiva a Rusiei in ceea ce a fost denumita “vecinatatea comuna” (Republica Moldova, Ucraina, Caucaz, etc). La dezbatere au participat studenti, profesori, cercetatori, membri ai societatii civile si reprezentanti mass-media.
Discutiile au plecat de la noua politica externa a Rusiei declansata partial si de hotararile adoptate in cadrul ultimului summit NATO din martie anul acesta de la Bucuresti. Astfel, in urma deciziei NATO de a acorda o perspectiva clara de aderare pentru Ucraina si Georgia, Rusia si-a regandid politica externa in functie de trei principii expuse de presedintele (la vremea aceea) Vladimir Putin:
1. lumea trebuie sa fie multipolara, ceea ce inseamna ca politica externa si cea de securitate a SUA si a UE trebuie gandita de acum inainte si in functie de Federatia Rusa deoarece aceasta nu mai este nici pe departe atat de slaba cum era in perioada lui Boris Eltin
2. Rusia este capabila sa isi protejeze cetatenii, oriunde s-ar afla ei si sub orice forma crede de cuviinta, fapt care ofera pretextul interventiei armate in orice zona unde se afla etnici rusi si avem exemplul recent al conflictului din Georgia
3. Rusia nu va renunta la interesele pe care le are in statele care inainte de 1989 s-au aflat in spatele Cortinei de Fier
Conform cercetatorului belgian principalele parghii pe care le are Rusia pentru a-si realiza politica externa sunt teama statelor din vecinatate, exprimata destul de clar prin dorinta de a-si mentine neutralitatea asa cum este cazul Republicii Moldova, dar si dependenta economica si energetica a acestor state de Rusia. Care este raspunsul pe care il da sau il poate da Uniunea Europeana in acest context? George Dura este de parere ca pana acum Uniunea Europeana s-a dovedit a fi cel mai de nadejde partener al Rusiei, chiar daca aceasta din urma percepe extinderea UE ca pe o amenintare. Motivul este simplu: majoritatea statelor membre UE sunt si membre NATO, iar apropierea granitelor UE de Rusia este echivalenta cu apropierea NATO de Rusia. Sa nu uitam ca scutul antiracheta, desi a fost proiectat e SUA va fi aplasat pe teritoriul UE. De aceea, Federatia Rusa a cerut UE o noua politica de integrare ce ar putea fi sintetizata in urmatoarea expresie “more EU and less NATO”, ceea ce ar insemna ca statele ce vor adera in viitor la UE sa nu fie si state membre NATO. Insa, asa cum au remarcat participantii la prelegere, aceasta ar reprezenta un risc major deoarece UE inca nu a ratificat Tratatul de la Lisabona si, prin urmare, nu putem vorbi despre o politica externa sau despre o politica de securitate a UE. Iar daca acum UE se doreste a fi atat un spatiu al bunastarii dar si un spatiu al sigurantei, fara NATO nu ramane decat o constructie ce nu poate inca asigura securitatea si stabilitatea in zona.
Si totusi, conform lui George Dura, Uniunea Europeana are raspunsul ei : o politica “soft” ce presupune in primul rand relatii ecomonice cu statele non-membre aflate in “vecinatatea comuna” (sintagma neagreata de Rusia). In aceasta politica este inclus si Eastern Partnership un proiect nou propus de Suedia care va fi dezbatut in perioada urmatoare la Bruxelles. Acesta are la baza o noua forma de parteneriat intre UE si vecini, diferit de actuala Politica Europeana de Vecinatate (PEV) ce va tine cont atat de particularitatile economice, cat si de particularitatile geopolitice ale zonei de vecinatate. Chiar daca ,asa cum a spus cercetatorul, Uniunea Europeana este “un animal incet”, este posibil ca aceasta noua forma de cooperare de care va beneficia si Republica Moldova sa fie un pas spre o politica externa bine articulata a UE, politica ce ar putea furniza si impune solutii conflictelor inca inghetate din zona, cum este cazul regiunii transnistrene.
scris de: Tudor Cojocaru
poze de: Iulia Modiga
noiembrie 19, 2008
Eugen Tomac s-a intalnit cu tinerii basarabeni din Bucuresti
Consilierul in Administratia Prezidentiala pentru relatia cu romanii de pretutindeni, Eugen Tomac, s-a intalnit ieri cu tinerii basarabeni din Bucuresti. Evenimentul a avut loc la sala ArCub din capitala si a reunit studenti si elevi de pe ambele maluri ale Prutului.
In cadrul intalnirii au luat cuvantul personalitati importante ale vietii politice si civice romanesti. Astfel, reprezentantul Consiliului Mondial Roman, Nicu Popa, a tinut sa mentioneze ca il cunoaste pe Eugen Tomac de circa 6 ani, timp in care a reusit sa-i cunoasca spiritul intreprinzator si atasamentul fata de valorile romanesti, lucruri care au contribuit decisiv in realizarea unor proiecte importante precum asigurarea sponzorizarii si burselor pentru tinerii basarabeni cu performante deosebite, donarea de carti, construirea bisericii din localitatea Hagi-Curda (Basarabia de sud), edificarea cimitirelor de la Tiganca si Micleuseni. Nicu Popa a tinut sa a tinut sa sugereze celor prezenti ca a venit momentul schimbarii si pentru basarabeni, asa cum s-a intamplat si in America, unde a devenit presedinte un tanar ambitios si care a pornit de jos.
Amintim ca Nicu Popa, impreuna cu avocatul Antonie Popescu au fost cei care au initiat poiectul pentru stabilirea Circumscriptiei 43 pentru romanii din afara granitelor.
Evenimentul l-a avut ca invitat si pe europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, vicepresedinte al celui mai mare grup parlamentar european, dar si cel care a deschis si un birou parlamentar la Chisinau. Acesta a fost si initiatorul demersurilor pentru acordarea cetateniei de onoare eroilor din grupul Ilascu. Europarlamentarul a mentionat ca s-a intalnit cu Eugen Tomac de nenumarate ori atat in Basarabia, cat si in Serbia si Bulgaria, dat fiind interesul comun al acestora pentru romanii din jurul Romaniei, cei care si-au pierdut cetatenia fara voia lor, iar acum trebuie sa o primeasca neconditionat.
Republica Moldova si-a declarat oficial dorinta de a urma cursul integrari europene inca din 2004, moment in care Romania s-a oferit sa o asiste in toate demersurile acesteia catre Bruxelles, dar si cu expertiza necesara. Basarabenii trebuie ajutati, iar pentru aceasta ei au nevoie de ajutor si deschidere, a mai mentionat europarlamentarul. Din noiembrie curent, UE va lansa un parteneriat pentru Est adresat si Basarabiei. Avand in vedere acest fapt, este necesar ca romanii din Basarabia sa gaseasca bunavointa in primul rand in Parlamentul de la Bucuresti, or drumul catre Bruxelles trece prin capitala Romaniei. Anume din acest motiv, Marian-Jean Marinescu i-a indemnat pe cei prezenti sa mearga la vot si sa-si dea votul pentru cel care ii va reprezenta pe ei toti. Europarlamentarul roman a tinut sa mentioneze ca Eugen Tomac este unul dintre putinii oameni de foarte mare caracter si devotament, lucru foarte rar in politica.
La randul sau, Eugen Tomac a multumit celor prezenti pentru prezenta si a punctat cele mai importante lucruri din programul PD-L pentru guvernare. Printre acestea s-au numarat simplificarea procedurii de acordare a cetateniei prin directiile de pasapoarte si cele de politie, stimularea dezvoltarii economice prin proiecte comune, ceea ce va reduce nivelul depopularii Basarabiei si va aduce romanii de acolo acasa, dar si acordarea unei burse de minim 200 de euro bursierilor etnici romani, precum si alte facilitati, astfel incat acestia sa se poata concentra asupra invatamantului si nu asupra castigarii existentei. Romania are nevoie de noi cetateni romani, iar acestia trebuie apropiati cat mai mult de Tara.
Mentionam ca PD-L este singurul partid din Romania care are un programul sau si un plan pentru romanii din afara.
Amintim ca Eugen Tomac este sustinut de Presedintele romanilor Traian Basescu si de tanarul primar al Chisinaului Dorin Chirtoaca.
Autor: Tudor Cojocaru
Poze: Dinu Gutu
noiembrie 18, 2008
Răspunsul Uniunii Europene la politica externă asertivă a Rusiei în “vecinătatea comună”(Prelegere publica)
Facultatea de Sociologie* a Universităţii Bucureşti
vă invită
Miercuri, 19 noiembrie, ora 18.00,
Sala de Consiliu (parter)
la prelegerea publică:
The EU’s response to Russia assertive foreign policy in the “shared neighbourhood”
(„Răspunsul Uniunii Europene la politica externă asertivă
a Rusiei în “vecinătatea comună”)
susţinută de cercetătorul belgian
GEORGE DURA
(CEPS)
George Dura este cercetător la Centre for European Policy Studies in Brussels. A făcut studii politice la University of Kent (United Kingdom) şi la Free University of Brussels. Aria de cercetare include extinderea UE, Politica de Vecinătate a UE, conflicte îngheţate la Marea Neagră, relaţiile România – R. Moldova (problematica cetăţeniei române) etc.
A lucrat la Comisia Europeană şi la Institutul de Studii de Securitate de la Paris. Este colaborator şi autor al Freedom House (SUA). A publicat studii şi articole pe problematica cercetată.
*adresa: Strada Schitu Magureanu nr. 6, intrarea in gradina Cismigiu dinspre liceul Lazar
noiembrie 1, 2008
(reportaj)Ai cui sunt romanii din jurul Romaniei? Solutii, probleme, provocari
Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala si Fundatia pentru Romania a organizat vineri dezbaterea publica deschisa presei, „Ai cui sunt romanii din jurul Romaniei? Solutii, probleme, provocari”.
Invitatii, au incercat sa raspunda la intrebarea din titlul evenimentului, oferind si solutii viabile. Dezbaterea a fost moderata de profesorul Ilie Badescu (Facultatea de Sociologie).
Profesorul parinte Radu Ilas a avut o interventie referitor la invatamantul din Nordul Bucovinei, in care limba romana a fost interzisa, iar scolile romanesti sunt intr-o stare mult mai proasta decat cele ucrainesti, astfel incat parintii copiilor romani sunt tentati sa isi dea copii la cele din urma.
La randul sau, Cristian Scarlat, directorul Oficiului National pentru Cultul Eroilor, structura de stat, a facut o scurta trecere in agenda a cimitirelor inchinate Eroilor Romani edificate in Basarabia in ultimii cativa ani, de la primul cimitir de la Tiganca, pana la cel mai recent inaugurat, de la Micleuseni. „Ati venit sa ne increstinati”, au fost spusele care l-au impresionat cel mai mult pe dl. Scarlat, rostite de romanii din Basarabia la sfintirea cimitirului.
Tot dansul a tinut sa traga unele semnale de alarma asupra indiferentei si ostilitatii, chiar, autoritatilor ucrainesti de la Cernauti, asupra faptului ca in Transnistria nici nu mai exista ceva pentru a fi reconstruit, dat fiind ca peste cimitirele romanesti s-a trecut cu buldozere, dar si ca Rusia intentioneaza sa trimita misiuni speciale care sa supravegheze bunastarea cimitirelor ostasilor sovietici.
O clasificare interesanta a romanilor din afara Romaniei a facut Dorin Matei, afirmand ca acestia s-ar putea imparti in romani prin nastere, dar care nu au fost niciodata cetateni, romani care au ales sa plece dupa Revolutie si romani care si-au pierdut dreptul de fi cetateni fara voia lor.
Cazul absolut scandalos referitor la europarlamentarul roman care a votat pentru minoritatea inventata „vlaha” a fost re-adus in discutie de catre Eugen Popescu, care a condamnat actiunile inconstiente ale oficialului care a votat in favoarea unui stat strain, repectiv cel sarb. Directorul FNRP a opinat ca toate structurile din statul roman, direct responsabile de soarta romanilor din afara statului, ar trebui restructurate dupa modele straine, precum cel polonez.
George Damian a atras atentia asupra ciudateniei ca nu se mai fac studii lingvistice si etno-folclorice asupra comunitatilor romanesti, or anume asemenea studii ar putea contribui la clarificarea discursului identitar romanesc. Cu toate acestea, chiar si acele putine studii care s-au facut nu sunt bagate in seama de catre factorii decidenti, dupa cum a argumentat profesorul Ilie Badescu.
Spre finalul intalnirii, basarabeanul Eugen Tomac s-a referit la atitudinea unor anumite persoane din structurile guvernamentale romane care nu manifesta nici un interes pentru actiunile studentilor basarabeni din Romania dintr-un motiv simplu, dar deosebit de cinic si anume pentru ca „basarabenii voteaza in proportie de 95% cu presedintele Traian Basescu”. Anormalitatile continua insa si prin diminuarea bugetului Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, parte a MAE, condus de liberalul Mihai Gheorghiu. Toate acestea au loc pe fondul lipsei unei strategii in privinta romanilor din afara granitelor.
La final, profesorul Ilie Badescu a lansat ideea crearii unui grup de lucru care sa intocmeasca situatii si care sa elaboreze o agenda cuprinzand activitati necesare pentru imbunatatirea situatiei romanilor din afara Romaniei.
Tudor Cojocaru
