octombrie 31, 2008
Studentii romani din Bucuresti impreuna cu cei romani basarabeni din Galati i-au comemorat pe Doina si Ion Aldea Teodorovici
Astazi, 30 octombrie, un grup de tineri romani din Bucuresti impreuna cu studentii romani basarabeni din Galati, i-au comemorat la Cosereni pe militantii pentru reintregirea neamului, Doina si Ion Aldea-Teodorovici.
Aceasta actiune a reprezentat modul in care tinerii provenind de pe ambele maluri ale Prutului au ales sa isi arate recunostinta pentru ceea ce au fost martirii Doina si Ion, dovedind un act de neuitare.
Cei prezenti au tinut un moment de reculegere si au aprins cate o lumanare pentru regretatii artisti, plecati mult prea devreme dintre noi.
Mesajul unanim exprimat a fost ca anume actiunile in comun pot contribui la perpetuarea suflului national pentru care au luptat cu atata ardoare cei doi interpreti basarabeni.
Tudor Cojocaru
octombrie 26, 2008
(foto)Tinerii basarabeni din București i-au comemorat pe martirii neamului Doina și Ion Aldea-Teodorovici
Un grup de studenți basarabeni au participat la ceremonia de comemorare a martirilor români din Basarabia, Doina si Ion Aldea Teodorovici. Evenimentul i-a reunit pe mai mulți studenți basarabeni din București, persoane care sunt deja stabilite în România, dar și pe consilierul președintelui Traian Băsescu, domnul Eugen Tomac.
Prin această acțiune, participanții au marcat 16 ani de la tragica trecere în neființă a marilor interpreți.
Cei prezenți au ținut să amintească despre faptul că lupta lor de o viață a lăsat o uriașă amprentă asupra următoarelor generații, ajutându-i să-și asume rolul de promotori ai culturii românești din Basarabia.
Doina și Ion Aldea-Teodorovici au ținut vie flacăra românismului în momente în care imperialismul rusesc tindea să ne acapareze din ce în ce mai mult, iar pentru asta ei nu vor fi uitați.
Tudor Cojocaru
octombrie 25, 2008
(foto/interviu)De Ziua Armatei Romane, la Varvareuca va fi deschis primul muzeu inchinat ostasilor romani
E.G.: Despre Stefan cel Mare cronicarii vremii scriau ca face fapte mari cu mijloace modeste. Prin faptele lor o parte din romanii basarabeni demonstreaza ca in spatiul Pruto-nistrean traiesc demni urmasi ai marelui domnitor. Unul dintre ei este domnul Victor Tibrigan din comuna Varvareuca, raionul Floresti. Domnia sa, dintr-o pensie (cred cea mai mizerabila din inteaga Europa) a reusit sa ridice o troita in memoria ostasilor romani cazuti in luptele pentru reintregirea neamului. Anul acesta, de Ziua Armatei Romane (25 octombrie), la Varvareuca va fi deschis primul muzeu inchinat ostasilor romani. Acestea fiind spuse, ii adresam d-lui Tibrigan intrebarea cum au apreciat consatenii faptul ca a cedat propria-i casa in favoarea muzeului. Iata ce ne-a raspuns Domnia sa:
V.TIBRIGAN: Ce va pot spune? Eu de cand ma stiu sunt patriot al acestui pamant si al neamului romanesc. De la inceput m-am incadrat in miscarea de eliberare nationala. Am fost la Podul de flori, de unde am tricolorul, care ne- a fost inmanat de orasul Iasi. Acesta se gaseste in muzeul care a fost fondat de mine. Muzeul a fost fondat in comuna Varvareuca in anul 2000. A fost primul muzeu inchinat ostasilor romani din Basarabia. Am gandit ca trebuie sa facem ceva pentru tara si pentru reintregirea acestui popor demn de toate cele bune, care au fost si care vor mai fi de acum incolo.
E.G: Cum s-a ajuns ca muzeul sa fie gazduit in propria Dv. casa?
V.TIBRIGAN: Am cedat casa pentru ca in primii 4 ani am activat in casa de cultura,insa regimul comunist imi crea probleme si am fost nevoit sa transfer muzeul de acolo. Eu colaborez cu Oficiul pentru cultul eroilor de la Bucuresti si cu Departamentul Pentru Romanii de Pretutindeni. Impreuna cu aceste doua institutii si cu mesterul Borza din Maramures am adus si am ridicat o troita in fata muzeului. De Ziua Armatei Romane inauguram monumentul inchinat ostasului roman din primul si cel de-al doilea razboi mondial. Eu gandesc ca in aceasta ograda sa fac un complex memorial si un paraclis pentru ostasii romani.
E.G: Cati ostasi romani au cazut la datorie in satul Dumneavostra?
V.TIBRIGAN: In 14-18 iulie 1941 la Bortoasa au cazut cu moarte de erou 14 ostasi identificati si 38-neindentificati. Avem numele lor, numai ca din pacate nu stim localitatea de unde sunt, iar urmasii nu pot veni sa vada unde au cazut parintii lor pentru a elibera satul nostru si pentru a reintregi neamul.
E.G: In perioada sovietica s-au pastrat mormintele ostasilor romani?
V.TIBRIGAN: Cu parere de rau, nu. In raionul Floresti a existat un cimitir al eroilor care a fost arat de buldozerele comuniste-bolsevice si pe locul acestuia s-a construit o casa. La poarta cimitirului din oras noi am ridicat o troita, tot adusa din Romania. Acolo, noi impreuna cu oamenii de buna credinta sarbatorim Ziua Eroilor si Ziua Nationala a Romaniei, la 1 decembrie.
E.G.: In ceea ce faceti aveti sustinerea oamenilor din sat?
V.TIBRIGAN: Trebuie sa va spun ca satul nostru e chiar langa oras. Din partea orasenilor nu prea avem sustinere. Aici in sat noi facem totul dupa putintele noastre.
E.G.: Stim ca ati reabilitat si o fantana despre care satenii spun ca a fost sapata de ostasii romani.
V.TIBRIGAN: Am curatit-o si am reconstruit-o impreuna cu satenii. Am sfintit-o. Asta a fost cu patru ani in urm. A fost si preotul.
E.G.: Cat de aproape sau cat de departe este Romania de satul Dumneavostra? Cum simt consatenii aceasta distanta?
V. TIBRIGAN: Multi in suflet nadajduiesc, au speranta. Daca inainte aveam trecere libera, fara vize acum ,cu parere de rau… multi ar vrea sa vina liber, sa plece liber in Romania pentru a-si castiga o bucata de paine, ori pe foi turistice. Dar au venit vremuri ca suntem lipsiti de aceasta. Noi speram ca vor veni zile mai bune (cum pretind ai nostri, spun, ca repede ajungem in Europa cu Romania la un loc). Eu sper ca vremurile celea sa vina cat mai repede. Fiecare din noi ar fi bine sa apropie acest lucru ca sa fim iarasi o tara si un neam.
Eugenia Guzun
octombrie 22, 2008
Vasile Tarateanu despre nationalismul sovin ucrainean si despre romanii din Nordul Bucovinei
”În timp ce-n Ucraina tineretul este educat într-un spirit naționalist și idealist ucrainean, la noi nu mai există spiritul românesc și nici susținerea acestuia.”
- Stimate domnule Tărâțeanu, v-aș ruga să vă referiți un pic la viața dumneavoastră, dar și la experiența pe care o aveți în această continuă luptă pentru valorile naționale ale românilor bucovineni.
- Sunt un român care s-a născut după ce pe trupul Țării a fost trasă o frontieră nedreaptă, detrunchiind unele teritorii de la trupul acesteia. Sunt din Sinăuții de jos, fiu de țărani simpli. Până la venirea sovieticilor erau niște gospodari de frunte, având numeroase instrumente agricole, cai, boi și altele asemenea. Am fost mai mulți copii în familie, eu fiind cel mai mare. După absolvirea studiilor medii incomplete din sat am urmat liceul la Cernăuți, având profesori foarte buni. L-aș remarca pe bunul meu prieten, Vasile Levițchi care a fost poet, dar și director. De asemenea merită menționat poetul și prozatorul Vasile Grinciuc, cel care m-a însoțit de la școala din sat până la absolvirea liceului. Am dat cu bine examenele de admitere la Universitatea de stat din Cernăuți, apoi am făcut trei ani de zile serviciul militar, după care m-am întors. Am mai făcut un an de facultate, am trecut la ”fără frecvență”, apoi m-am angajat în calitate de corespondent special. Părinții au dus-o destul de greu, câștigul era unul mizer, chiar dacă munceau ca la ocnă. Țin minte că pe atunci obișnuiau să mai vină și așa-zișii ”distriboci”, în urma cărora podurile rămâneau goale. În familiile cu mulți copii, se obișnuia ca frații mai mari să joace și rolul de părinți ai celor mai mici.
Se ducea foarte greu, în condițiile în care intelectualitatea a fost înlăturată, iar posturile de conducere au fost date unor indivizi vânduți noii ”puteri” care nu aveau nici abilități de conducere și nici dorința de schimba ceva în bine. Mai mult, aceștia îi amenințau pe oamenii gospodari și muncitori din sat. Multe dintre rudele mele au fost deportate în Siberia.
Satul în care m-am născut eu la 27 septembrie 1945, a fost sacrificat la 1775. Acesta, aflându-se la granița dintre Imperiul Austro-Ungar și Moldova, a fost împărțit între acestea două. Mai apoi, în 1940, odată cu venirea armatei sovietice, acesta a mai fost împărțit odată, de data aceasta pe diagonală. Această localitate a avut o soartă deosebit de vitregă, dar în pofida acestui lucru, el a dat personalități importante ale culturii din această zonă, Dumitru Grinciuc și Ilie Tudor Zegrea fiind doar două dintre acestea. Există în sat două școli – una veche și alta nouă. Aceeași situație o pomenim și în privința bisericilor. Read the rest of this entry »
octombrie 13, 2008
Dorin Chirtoacă despre Hramul orașului şi despre ce înseamnă să fii primar de Chişinău
”Problema Republicii Moldova este că oamenii au evoluat, au deja relații la nivel personal destul de strânse cu Europa, iar administrația de stat gândește şi acționează exact ca în perioada sovietică, ceea ce o va duce la pierzanie până la urmă.”
- Sunteți primarul unei mari urbe moldave de dincolo de Prut care în aceste momente îmbracă straie de sărbătoare. Se împlinesc 572 de ani de la prima atestare documentară a Chişinăului. Ce semnificație are această zi pentru locuitorii acestui oraș?
- Hramul orașului este, probabil, sărbătoarea cea mai așteptată de către locuitorii Chişinăului şi asta ne-o arată în primul rând prezența la manifestările acestei serbări. Indiferent că este soare sau cad ploi, anume acum are loc cea mai mare fierbere în municipiu, iese foarte multă lume pe străzi, în principal pe bulevardul Ștefan cel Mare, lucru pe care nu-l mai vedem cu alte ocazii.
- Care sunt așteptările oamenilor care vor veni la această sărbătoare?
- Pe de o parte, aceștia așteaptă să vadă ceea ce este deja tradițional, an de an şi cum se pregătește fiecare sector în parte şi Primăria generală, iar pe de altă parte ei așteaptă să vadă ceva nou, prin care să-i surprindem şi să-i mulțumim şi mai mult. Îşi doresc să guste din plin din aceste sărbători, din această atmosferă. Consider că s-a reuşit ca Hramul orașului să fie egalat ca valoare, ca simbol pentru fiecare familie din Chişinău cu Hramul casei.
- Totuşi, termenul de ”Hram” are conotații religioase.
- Într-adevăr, așa cum se întâmplă şi în cazul Hramului casei, există o încărcătură religioasă a evenimentului. În general, am observat că în alte cazuri, serbările de acest gen poartă numele de ”Zile” ale respectivului oraș, comportând un caracter mai mult laic. În cazul Chişinăului însă, s-a luat decizia ca ziua orașului să fie denumită Hram, în acest fel fiindu-i impregnat un caracter religios. Read the rest of this entry »
octombrie 11, 2008
Burse europene de scurt sejur in Romania
Prin aceasta postare intentionez sa aduc la cunostinta cititorilor despre existenta unui program de burse care vizeaza cetatenii moldoveni.
Este de notat ca participantii pot proveni din diferite medii si ca toate cheltuielile sunt asigurate de catre organizatori.
Cu bine,
16 aprilie 2008
Anunt valabil pina pe data de 31 decembrie 2008
aprilie – decembrie 2008
Preliminarii:
Actualmente, România parcurge o etapă complexă de modernizare a societăţii, în toate domeniile de activitate, ca urmare a proceselor integraţioniste, inclusiv pe filiera transpunerii acquis-ului comunitar.
În urma acestui fapt, România continuă să acumuleze o experienţă extrem de utilă pentru statele în tranziţie care profesează o dorinţă similară de aderare la UE, după cum i-a reuşit Bucureştiului în 2007.
Asemenea experienţe în domeniul integrării europene sunt relevante în mod special pentru statele vecine care deseori se confruntă cu probleme similare care, la rîndul lor, pot fi soluţionate în context bilateral sau regional.
În acelaşi timp, naturaleţea cooperării moldo-române în contextul integrării europene este accentuată şi de împărtăşirea identităţilor etnolingvistice suprapuse în ambele ţări, fapt care este în măsură să faciliteze mult colaborarea părţilor. Read the rest of this entry »
octombrie 6, 2008
Conducerea de la Chisinau isi asmuta cerberii impotriva propriilor cetateni(+link-uri)
Am urmarit cu dezgust toata daravera creata la Chisinau in urma superbei actiuni a Partidului Liberal si automat m-a apucat groaza, involuntar desigur. Mi-au aparut imediat cateva intrebari si dubii ce tin de viitorul apropiat al nostru, al romanilor din RM (frantura centrala din Basarabia romaneasca), dar si asupra intregii vecinatati a rusilor. Oamenii astia, daca isi pun ghearele pe ceva, nu mai pleaca, ba mai si seamana vrajba (vorba marilor Doina si Ion) folosindu-se de stupizenia si nimicnicia localnicilor, napastuiti in prealabil si spalati pe creier, la randul lor. Actiunile rusilor se petrec, in mod normal, cu un curaj nebun de kamikaze implantat in inimile innegrite si in mintea intunecata a solilor Imperiului de pe intregul teritoriu marginas al acestuia.
Ati vazut cum au sarit la gatul manifestantilor pasnici acei derbedei rusofoni, oaspeti intr-un stat care i-a primit, gazduit si rasfatat peste masura? Ati vazut cum au muscat acestia mana care i-a hranit? Ati vazut cum functioneaza un sistem diabolic bine pus la punct? Ei bine, sa stiti ca show-ul va continua sub ochii nostri, a bastinasilor, a acelora care sunt alungati din propria tara de niste resturi ale societatii metropolitane rusesti.
Jocurile se fac deasupra noastra, dar de noi depinde cum cad zarurile.
Capul sus!..
Comunicat de presă privind desfăşurarea Caravanei “Retragerea Armatei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova”
Comunicat de presă privind actualizarea informaţiei despre pichetarea Ambasadei Ruse
Încăierare cu poliţia rutieră ProTv
Scandal şi violenţe la Bălţi ProTv
Şeful poliţiei municipale Chişinău îl acuză pe primar de intimidare ProTv
octombrie 3, 2008
Lansarea lucrării Securitate Societală în regiunea Trilateralei România-Ucraina-Republica Moldova
Astăzi a avut loc lansarea lucrării Securitate Societală în Regiunea Trilateralei România-Ucraina-Republica Moldova. Evenimentul a avut loc în incinta Ministerului de Externe al României, în sala Gafencu. În cadrul evenimentului au fost prezente personalităţi marcante ale vieţii politice şi reprezentanţi ai societăţii civile din cele trei state. Printre aceştia s-au numărat domnii Iulian Chifu, Oazu Nantoi, Oleksandr Sushko, care sunt şi coordonatorii celor trei echipe de cercetători, dar şi ambasadorul Ucrainei în România, domnul Vladimir Yarmolnikov, doamna Răduţa Matache de la MAE român, domnul Viorel Ciubotaru, directorul Institutului European de Studii Politice de la Chişinău şi alţii. Read the rest of this entry »
octombrie 1, 2008
Interviu cu Dumitru Gorșcovschii – creatorul monumentului de la Cernăuți al marelui Eminescu
- - Ne aflăm în centrul Cernăuțiului, în preajma statuii marelui poet național Mihai Eminescu și am avut ocazia odată cu sosirea la acest monument, să discut cu autorul acestuia. Vă rog să vă prezentați.
- - Sunt Dumitru Gorșcovschii (Olaru), sculptor bucovinean din Cernăuți, român născut în anul 1940, în timpul României.
- Sunt fericit pentru că v-am găsit. Probabil sunteți aici pentru a face straja la această monumentală lucrare românească.
- Într-adevăr. Am făcut lucrarea în 2000, dar acum mă grăbesc să-i fac monument lui Ștefan cel Mare, voievodul nostru. Consider că și el trebuie să aibă un monument aici, în țara de sus a Moldovei, Țara Fagilor. Read the rest of this entry »
