septembrie 30, 2008
Despre studentii basarabeni, cu unul de-al lor: TUDOR COJOCARU
- Nu. Nu exista caracteristici care sa-i diferentieze fundamental pe studentii basarabeni de studentii romani. De fapt, pe romani de romani. Daca acceptam definitia profesorului Gheorghita Geana, comunitatea presupune afilierea la un set de valori comune, formate pe baza acelorasi datini si trairi, precum si a acelorasi traditii. Or, toate aceste trairi, datini si traditii sunt comune romanilor de pe ambele maluri ale Prutului, deci nu-i poti diferentia pe unii de altii. Daca am vorbi de comunitatile studentilor arabi sau greci din Romania, spre exemplu, atunci, da, ei au caracteristici si datini numai ale lor, ei sunt comunitati distincte, in adevaratul inteles al cuvantului.
- Apologetii moldovenismului inventeaza o limba si un popor “moldovenesc”. Ce efecte au avut aceste pseudo-adevaruri asupra studentilor?
- Din pacate, au avut efecte notabile, mai ales asupra celor crescuti in familii cu o slaba constiinta nationala. In lipsa unei identitati moldovenesti reale, unii tineri din RM, veniti in Romania, incearca sa se regaseasca intr-o realitate construita dupa modelul asimilat intr-o anumita masura acasa, astfel adoptand unele cuvinte, obiceiuri, deprinderi, valori, dar si pseudo-valori straine, mai exact pe cele rusesti, mentinute pe cale artificiala de catre autoritati, inca din perioada sovietica. Ironia consta in faptul ca insusi poporul rus pare sa fi trecut peste nostalgia “raiului comunist” de altadata, pe cand multe state din fosta URSS, intre care RM, inca mai sunt dominate de o populatie care suspina dupa vremurile trecute. Acest fapt se datoreaza mai multor factori, printre care si neputinta imediata a R. Moldova, ca stat slab, cu un prezent si cu un viitor incert, de a se integra in Uniunea Europeana. In situatia creata, cetateanul moldovean se pomeneste in situatia ingrata de “a-si alege partea de care sa fie (atentie: nu partea de care sa lupte!)”. Read the rest of this entry »
Infracţiune comisă în incinta primăriei Chişinău
|
REPUBLICA MOLDOVA PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ChiŞinĂu DIRECŢIA RELAŢII PUBLICE |
|
Республика Молдова ПРИМЭРИЯ МУНИЦИПИЯ КИШИНЭУ УПРАВЛЕНИЕ ПО СВЯЗЯМ С ОБЩЕСТВЕННОСТЬЮ
|
Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 83, MD-2012, Chişinău, Republica Moldova
Tel: (+373 22) 20-17-07; Fax: (+373 22) 20-17-08, E-mail: drp4@pmc.md
Comunicat de presă
Infracţiune comisă în incinta primăriei Chişinău
Noaptea trecută, persoane necunoscute au pătruns în incinta sediului primăriei municipiului Chişinău şi au schimbat lacătele birourilor nr. 44, 46, 47 şi 48. Acest fapt a fost constatat în dimineaţa zilei de către funcţionarii care au venit la serviciu şi nu au avut acces în birouri. De asemenea, lângă aceste birouri a fost instalat un post de poliţie, deşi între primărie şi Ministerul de Interne nu există nici un contract în acest sens.
În legătură cu acest incident, primarul general Dorin Chirtoacă a sesizat Procuratura municipiului Chişinău şi solicită identificarea şi tragerea la răspundere a persoanelor implicate în acest caz, în conformitate cu legislaţia în vigoare. De asemenea, la ora 9.00, primarul general a anunţat poliţia despre acest caz, prin intermediul serviciului „902”. Însă, după doar câteva minute cei 4 poliţişti care au venit să investigheze cazul, au refuzat să facă cercetări şi au plecat fără să facă declaraţii.
Direcţia Relaţii Publice a 30.09.2008
Primăriei mun. Chişinău
septembrie 27, 2008
Către studenții basarabeni din anul I (UniBuc) care nu au primit cămin
Rog toți tinerii basarabeni din Republica Moldova, care sunt bursieri ai statului român, studenți ai Universității București și care nu au primit cămin, să-mi scrie cât de curând pe adresa de e-mail tudor.cojocaru@gmail.com în vederea soluționării acestei probleme.
Vă mulțumesc.
septembrie 21, 2008
Primarul general de Chișinău Dorin Chirtoacă se va întâlni cu studenții basarabeni din România
Întâlnirea va avea loc miercuri, în data de 24 septembrie 2008, la ora 18:00 în incinta Primăriei din Chișinău.
Discuțiile se vor axa asupra situației tinerilor basarabeni din România, dar și asupra modului în care percep aceștia societatea din Republica Moldova și din România.
Doritorii de a participa la eveniment sunt rugați să expedieze datele personale care să includă numele, prenumele, instituția de învățământ și numărul de telefon la care pot fi contactați, prin e-mail, la adresa tudor.cojocaru@gmail.com.
septembrie 19, 2008
Alexandru Tărâțeanu: Nu pot să fiu de acord cu scoaterea limbii române din școli!
”Nu pot să fiu de acord cu scoaterea limbii române din școli, precum nu pot fi de acord nici colegii mei sau profesorii. Asta ar însemna să ni se încalce un drept fundamental – cel de a învăța în limba maternă, care este româna.”
Alexandru Tărâțeanu este un tânăr român bucovinean, elev la gimnaziul românesc și la școala muzicală din Cernăuți. Copil fiind, a avut darul muzicii și și-a urmat vocația astfel încât să ajungă să cânte la cel mai înalt nivel, promovând cultura, muzica populară și totodată pentru a demonstra celor care încă se îndoiesc, că românii din zona Cernăuțiului, cei din raionul Herța, precum și cei din nordul Basarabiei își pot păstra limba, obiceiurile și identitatea în pofida tuturor greutăților la care au fost și sunt supuși în continuare.
Vă prezint în continuare un interviu realizat cu acest tânăr român, chiar cu o zi înaintea plecării sale la un mare concurs internațional desfășurat la Pitești.
- Alexandru, te rog să-mi povestești despre părinții și buneii tăi, ce naționalitate au și locul unde s-au născut.
- Buneii mei din partea tatei sunt români din partea Sinăuților de Jos, locuiesc de foarte multă vreme acolo, iar părinții sunt prima generație din familia mea care au venit în oraș. Buneii din partea mamei locuiesc în satul Molnița, din raionul Herța, sat românesc, la fel cum este și acel al tatei.
- Unde îți faci studiile în momentul de față și ce ocupații mai ai în afară de școala?
- Din toamnă voi merge în clasa a zecea, în gimnaziul numărul 6 din Cernăuți. Este o instituție românească deschisă acum un an, pe baza fostei școli numărul 29. Mai studiez și pianul la școala muzicală numărul 1 din Cernăuți. Tocmai am terminat clasa a șaptea, solfegiu și clasa a treia vocal. Am frecventat 4 ani și cercul de dansuri populare ucrainești, deoarece până nu demult nu exista un cerc de dansuri românești. Recent însă s-a deschis unul în cadrul școlii, coordonat de domnul profesor Zabulică. Activitatea ne-o desfășurăm după terminarea orelor.
- Care este situația privind studierea limbii române în gimnaziul tău?
- Momentan, toate clasele sunt de limbă română și așa ne-am obișnuit să fie. Sper ca și în continuare acest lucru să rămână la fel. Desigur, limba ucraineană nu o studiem în limba română, mai ales că majoritatea elevilor cunosc bine ucrainiana. Facem și ore de limbă engleză. Avem atît un profesor ucrainean, cât și unul român.
- În gimnaziu, marcați cumva momentele importante din istoria românilor, precum cel de 1 decembrie, Ziua Naţională a tuturor românilor?
- În mod normal se desfășoară diverse evenimente cu ocazia sărbătorilor românești, însă majoritatea manifestațiilor au loc în oraș. De exemplu, Ziua Mărțișorului, Ziua Limbii Române – toate sunt momente care sunt marcate festiv.
- Cum vă simțiți, români fiind, într-un oraș în care se vorbește preponderent ucraineana? Există o tendință de izolare a tinerilor români de aici?
- Nu ne simțim izolați. Există colegi de ai mei ucrainieni sau ruși ai căror părinți au hotărât ca aceștia să-și facă studiile în limba română. Astfel, este inevitabil ca noi să interacționăm pe baza faptului că suntem colegi, fără a da prea multă importanță factorului etnic.
- Ce părere ai avea dacă s-ar scoate limba română de studiere din școli, pentru că din câte se știe, directivele Ministerului învățământului ucrainean au fost ca aceasta să fie înlocuită cu cea ucraineană?
- Eu nu pot fi de acord cu așa ceva, precum nu pot fi de acord nici colegii mei sau profesorii. Asta ar însemna să ni se încalce un drept fundamental – cel de a învăța în limba maternă, care este româna.
- Care sunt viziunile de viitor ale elevilor de vârsta ta de aici?
- Viziunile acestora sunt foarte diferite. Unii pleacă în Țară, alții rămân aici să își continue studiile la Universitatea din Cernăuți, iar unii ajung în Basarabia.
- Care ar fi motivele unui elev român bucovinean să-și continue studiile în altă parte decât aici?
- În primul rând, aceștia se orientează în dependență de calitatea studiilor.
- Care este pregătirea profesorilor români din zonă?
- Toți profesorii au studii superioare. Unii și le-au făcut în Țară, alții – aici și așa mai departe. În mod normal, dacă sunt născuți aici, tind să revină pentru a profesa și pentru a contribui la promovarea limbii române.
- Tu ce limbi vorbești?
- Cunosc limba română, ca limbă maternă, limba ucraineană și limba rusă. Cunosc puțin și engleza, dar nu suficient de bine.
- Care este limba de circulație în zonă?
- Te poți descurca oriunde vorbind doar rusește. În fond, atât ucraineana, cât și rusa fac parte din același grup de limbi, slavice.
- Câte școli de limbă română există în Cernăuți?
- Mai sunt patru școli: gimnaziul numărul 6, școala numărul 10, școala numărul 13 și școala numărul 17.
- Care este numărul elevilor din aceste școli, cu aproximație?
- Știu doar că în gimnzaiul numărul 6, unde învăț eu, au mai rămas doar puțin peste 350 de elevi, asta datorită schimbării opțiunii unora dintre elevii români care au preferat să învețe în școli ucrainene.
- De ce ar prefera un elev român să studieze într-o școală străină?
- Pentru că se face o propagandă intensă la nivel de părinți, dar și de copii, prin care se spune că limba română nu are nici un viitor aici și că un cetățean al Ucrainei ar trebui să cunoască mai curând limba de stat. Țin să repet totuși că majoritatea românilor cunosc deja limba de stat. Aceasta este de fapt politica de asimilare a etnicilor ne-ucraineni.
- Ce planuri ai pentru viitorul apropiat?
- Mi-aș dori să îmi continui studiile muzicale pentru a ajunge un bun dirijor, de mari orchestre. Încă nu știu unde voi face acest lucru, dar mai am doi ani la dispoziție pentru a hotărî.
- Din câte cunosc, participi la numeroase concursuri muzicale, atât locale, cât și internaționale, doar că în calitate de interpret, și nu ca dirijor. Cum se împacă aceste două direcții, diferite totuși?
- Știu doar că nu se exclud reciproc. Este important că sunt ambele din același domeniu, cel al muzicii.
- Ți-ai dori să te lansezi și în show-business, să-ți lansezi și un CD?
- Am deja un CD, ce-i drept fără să am vreun contract cu o casă de discuri. Conține 7 piese, atât ucrainești cât și românești. Autoarea versurilor este Victoria Volosciuk, o tânără ucraineancă, unele dintre ele fiind traduse în română de tatăl meu, Vasile Tărâțeanu. Materialul va fi dedicat zilei Cernăuțiului care, acum 600 de ani a fost menționat pentru prima dată într-un document al lui Alexandru cel Bun, domn al Țării Moldovei.
- Îți mulțumesc mult pentru interviu și sper să mai auzim de tine cât de curând.
- Și eu vă mulțumesc.
Tudor Cojocaru
